Ce l-a determinat pe Alexandru Tănase să-și schimbe poziția

Ce l-a determinat pe Alexandru Tănase să-și schimbe poziția

Curtea Constituțională a Moldovei (CC) a dat aviz pozitiv sesizării privind organizarea referendumului privind modificarea Constituției. Aceasta însă nu înseamnă că plebiscitul va avea loc – decizia finală aparține Comisiei Electorale Centrale.

În opinia experților, verdictul CC nu va putea opri criza politică și stabiliza situația din Moldova. Acesta este doar încă o metodă de influență asupra mișcării de protest în societate, de a-i oferi poporului posibilitatea de a participa la adoptarea deciziilor importante și de a-și manifesta astfel nemulțumirea față de clasa politică.

În orice caz, peste cinci luni, Parlamentul va trebui să aleagă președintele, conform procedurii existente, ce prevede votul a 61 de deputați. Amintim că din 2009 pînă în 2012, țara nu a avut președinte. Nicolae Timofti a fost ales în această funcție după o serie de tentative eșuate de alegere a șefului statului.

CC dă „undă verde”

Sesizarea la CC privind revizuirea unor norme ale Constituției a parvenit sub forma inițiativei civice din partea Platformei „Demnitate și adevăr”. Autorii acesteia se interesau de posibilitatea modificării prin referendum a procedurii de alegere a președintelui și înlăturare din funcție a acestuia (articolele 78 și 89 din Constituție).

Potrivit actualei redacții a Constituției, șeful statului este ales de parlament: pentru el trebuie să voteze cel puțin trei cincimi din numărul total al aleșilor poporului. Pentru alegeri se oferă două tentative. Dacă ambele se soldează cu eșec, atunci președintele în exercițiu dizolvă parlamentul și stabilește data alegerilor parlamentare anticipate.

Autorii sesizării propun alegerea șefului statului în baza dreptului electoral universal, echitabil și direct, prin vot secret și deschis. Dacă președintele va încălca Constituția, atunci pentru demiterea lui este necesară o inițiativă din partea a cel puțin o treime dintre deputați, cu organizarea, în termen de 70 de zile, a unui referendum privind demiterea.

Totodată, autorii sesizării doresc să scoată la referendum problema revizuirii numărului de deputați în organul legislativ (art. 60 (2) al Constituției). Se propune reducerea numărului aleșilor poporului de la 101 la 71. A patra modificare ține de anularea imunității parlamentare și prevede excluderea din Constituție a alineatului 3 al articolului 70, în care sînt enumerate privilegiile deputaților.

CC a examinat sesizarea într-o ședință cu ușile închise. Recent a fost introdusă o regulă nouă, potrivit căreia interpretarea Constituției sau oferirea încheierilor privind propunerile de modificare a acesteia sînt examinate cu ușile închise, fără participarea părților.

Este făcută publică doar partea rezolutivă a hotărîrii. În acest caz, purtătorul de cuvînt al CC a fost președintele instanței, Alexandru Tănase, care a comunicat despre avizul pozitiv al Curții. CC a ajuns la concluzia că inițiativa civică nu depășește limitele de revizuire a Constituției și, respectiv, poate fi scoasă la referendum.

Parlamentul vs Comisia Electorală Centrală

Verdictul Curții Constituționale conține un șir de alte momente principiale. În primul rînd, CC s-a pronunțat în privința rolului parlamentului în problema organizării referendumului republican. Pînă în prezent, legislația le oferea deputaților dreptul de a-și exprima acordul sau dezacordul față de această inițiativă.

Potrivit lui Alexandru Tănase, CC a considerat necesar să explice și aspectele organizatorice. Astfel, parlamentului i s-a acordat în acest proces un rol mai mult tehnic, ce se rezumă la stabilirea datei referendumului și alocarea mijloacelor financiare pentru desfășurarea lui.

Competențele-cheie au fost transmise Comisiei Electorale Centrale. Dacă CEC va aproba referendumul republican inițiat de popor, atunci parlamentul nu este în drept să-l blocheze și va fi obligat să stabilească data desfășurării acestuia. Astfel, evoluția situației va depinde de poziția CEC.

La începutul lunii noiembrie, la CEC a parvenit un demers din partea unui grup de cetățeni privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor pentru inițierea referendumului republican privind modificarea Constituției. Documentul urmează a fi examinat în termen de 15 zile, iar despre decizia adoptată, cel mai probabil, vom afla săptămîna viitoare, în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale.

După înregistrarea la CEC a grupului de inițiativă, Comisia Electorală Centrală va elibera un certificat și listele pentru colectarea semnăturilor. Timp de trei luni, membrii grupului vor trebui să colecteze cîte 20 de mii de semnături în cel puțin jumătate de unități administrativ-teritoriale de nivelul doi. Sau, în total, cel puțin 360 de mii de semnături. Următoarea etapă este verificarea semnăturilor colectate, a numărului acestora și a respectării procedurii.

Dacă toate documentele vor fi în regulă, CEC va emite o hotărîre privind desfășurarea plebiscitului republican, care va fi obligatoriu pentru deputați. Legea permite parlamentului să manifeste o anumită flexibilitate la stabilirea datei referendumului. Principala regulă: plebiscitul poate fi organizat nu mai devreme de șase luni de la prezentarea inițiativei respective.

Primul referendum constituțional

În opinia experților, rezultatele votării, dacă aceasta va avea lor în timpul apropiat, sînt previzibile. În septembrie 2010, în Moldova a fost organizat primul referendum constituțional, în cadrul căruia cetățenii deja și-au exprimat opinia față de procedura de alegere a șefului statului.

Cu cinci ani în urmă, alegătorilor li s-a propus să răspundă „Da” sau „Nu” la o singură întrebare: „Sunteți de acord cu introducerea modificărilor în Constituție, care vor permite alegerea președintelui Republicii Moldova de întreg poporul?”

Deși rata de participare a fost redusă de la 60% pînă la o treime și CEC a permis participarea la vot cu documente expirate, referendumul a fost declarat nul din cauza interesului scăzut al alegătorilor. Acest lucru s-a întîmplat în mare parte din cauza apelurilor de boicotare a referendumului, lansate de PCRM. Comuniștii în acea perioadă se bucurau de o susținere considerabilă a populației și considerau că eșecul plebiscitului le va ajuta să revină la putere, în rezultatul alegerilor parlamentare anticipate.

În final, la urne s-au prezentat 815,5 mii de persoane sau puțin peste 30% din cetățenii cu drept de vot, față de rata de participare obligatorie de o treime. Însă rezultatele votului sînt elocvente. Pentru alegerea șefului statului prin vot direct s-au pronunțat 707,5 mii de cetățeni, iar împotrivă – 98 de mii de alegători.

Potrivit sondajelor sociologice, astăzi, cînd oamenii se dezamăgesc tot mai mult de cei aflați la putere, ideea alegerii președintelui prin vot direct se bucură de o popularitate tot mai mare. Celelalte întrebări care se propune a fi scoase la referendum, de asemenea, sînt sortite susținerii din partea alegătorilor.

„Situația ar putea fi dejucată în orice moment”

„În realitate, existau toate premisele ca plebiscitul să aibă loc deja în această toamnă, menționează unul dintre experții noștri. După alegerile parlamentare din noiembrie 2014, liberalii, liberal-democrații și democrații au examinat în repetate rînduri posibilitatea modificării art.78 al Constituției prin referendum republican. Această idee a fost susținută de Consiliul Europei și alte instituții europene.

Au fost examinate cîteva variante de alegere a președintelui: de la votul direct pînă la simplificarea procedurii în parlament, cînd pentru alegeri se oferă trei încercări, cu reducerea numărului de voturi necesare, după fiecare tentativă eșuată, ajungînd în final la majoritatea simplă de 51 de voturi. Anume atîtea mandate avea pînă nu demult coaliția de guvernare.

Se creează impresia că autoritățile au tras intenționat de timp pînă în momentul cînd mandatul președintelui se apropie de sfîrșit și nu rămîne timp pentru inițierea modificărilor procedurii de alegere prin referendum. Se pare că anume de aceea Curtea Constituțională a acceptat atît de ușor această inițiativă.

Deși nu demult președintele CC a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că modificarea Constituției prin referendum este imposibilă. El afirma că o asemenea practică nu este prevăzută de Constituție și nu este salutată de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei. Ce l-a determinat pe Alexandru Tănase, după o lună, să-și schimbe poziția?

Cred că aici au jucat rolul cîțiva factori. Pe de o parte, susținerea inițiativei civice este o încercare de a influența asupra mișcării de protest din societate, de a-i oferi poporului posibilitatea de a participa la procesul de adoptare a unor decizii importante și astfel, de a-și exprima nemulțumirea față de clasa politică.

De facto însă acesta e praf aruncat în ochi, deoarece procedura de modificare a Constituției va dura mult timp, iar noul șef al statului, oricum, va fi ales de parlament conform procedurii existente. Iar ce va fi peste patru ani, cînd va trebui din nou să alegem președintele, autoritățile de astăzi nu se preocupă.

Totodată, forțelor politice din Parlament li se dă de înțeles: dacă nu va exista un compromis privind candidatura preşedintelui, atunci vor fi utilizate scenariile de rezervă. La urma urmelor, oferind un aviz pozitiv privind referendumul, Curtea Constituțională și cei care stau în spatele ei nu riscă nimic, deoarece situația ar putea fi dejucată în orice moment.

Pîrghiile de conducere au fost transmise Comisiei Electorale Centrale, care este cu mult mai previzibilă și capabilă să adopte deciziile necesare pentru anumiți actori politici. Parlamentul însă, care astăzi nu este suficient de funcțional din cauza destrămării coaliției de guvernare, conform deciziei Curții Constituționale, este lipsit de posibilitatea de a influența real asupra acestor procese”.

 

SURSA: NOI.MD

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *