Cînd va apărea un nou procuror general în Moldova?

Cînd va apărea un nou procuror general în Moldova?

În 2016, în procuratură se aşteaptă optimizări, modificări de competenţe, dezarmare, majorarea semnificativă a salariilor şi alte reguli noi. Cele mai aprinse discuţii însă au loc în jurul fotoliului procurorului general, care a devenit liber. În opinia experţilor, sunt posibile cîteva scenarii.

Tergiversarea procesului

Reforma procuraturii este una dintre cele mai lungi reforme din Moldova. Pe parcursul unei perioade îndelungate au loc discuţii contradictorii despre faptul ce modificări vor face activitatea instituţiei mai eficientă şi o vor apropia de standardele europene.

Pachetul proiectelor de lege privind reforma procuraturii, elaborat de un grup interdepartamental încă în anul 2013, a fost criticat de experţi, politicieni şi procurori. Deseori au răsunat întrebări privind statutul procuraturii în sistemul judiciar, excluderea unui şir de competenţe importante în cadrul procesului penal, modificarea structurii interne şi lichidarea unor subdiviziuni.

Lipsa unui progres în reforma procuraturii a devenit unul dintre motivele sistării finanţării asistenţei din partea UE pentru reforma justiţiei. Plăţile pentru susţinerea bugetului nu au fost efectuate din august 2014.

În ultimii doi ani, în proiectele de lege au fost introduse un şir de amendamente. Varianta finală a reformei a fost aprobată de Parlament joia trecută, care a fost susţinută de 65 de deputaţi.

Printre noile sarcini ce trebuiau atinse după introducerea noilor norme legislative şi instituţionale se numără: sporirea independenţei şi responsabilităţii procurorilor, asigurarea principiului legalităţii şi respectării drepturilor omului în toate fazele urmăririi penale.

Noua lege cu privire la procuratură va intra în vigoare peste jumătate de an şi prevede optimizarea structurii acesteia. Sistemul va fi format din Procuratura generală, procuraturile teritoriale şi cele specializate. Ultimele vor fi împărţite în două direcţii – lupta anticorupţie şi lupta împotriva crimei organizate.

O parte dintre actualele structuri vor fi lichidate în timpul apropiat. Procuraturile militare, cele de transport, precum şi procuraturile la nivelul curţilor de apel vor fi lichidate. Potrivit autorilor reformei, existenţa acestora nu este justificată din cauza lipsei volumului de lucru.

Adio, arme!

Noua lege limitează competenţele procurorului general şi prevede, totodată, independenţa internă a procurorilor. Pînă în prezent, fiecare dintre ei avea cîţiva şefi. În perspectivă, procurorii vor avea doar un superior, care va verifica activitatea subordonatului în cadrul unui anumit dosar.

Funcţia de procuror general va deveni una mai mult administrativă. Totodată, reforma extinde competenţele organului de autoadministrare – Consiliul Superior al Procurorilor. Acesta va avea propriul buget şi garanţii de independenţă. De asemenea, pe lîngă, Consiliul Superior al Procurorilor vor activa trei colegii: de evaluare, disciplină şi etică, selectare şi carieră.

Intrarea legii în vigoare va înlătura caracterul militarizat al procuraturii. Procurorii, în perspectivă, nu vor mai purta uniforme, epoleţi şi arme din dotare.

Salariile procurorilor vor fi majorate – treptat acestea vor fi egalate cu cele ale judecătorilor, ținînd cont de practica ţărilor europene. La prima etapă, salariul procurorului va ajunge la nivelul de 90 la sută din salariul unui judecător. Prin analogie, plafonul minim al salariului va fi de circa 10 mii de lei.

Mărimea salariului va depinde de stagiul de muncă şi funcţia ocupată. Odată cu majorarea lefurilor, va fi exclusă posibilitatea beneficierii simultane de salariu şi pensie. Dacă procurorul rămîne în sistem la atingerea vîrstei de pensionare, el va putea primi doar salariul.

Numirea în funcţie

Potrivit noilor reguli, procurorul general va fi numit pe un singur mandat de şapte ani (în loc de cinci ani). Autorii reformei susţin că acest fapt va asigura depolitizarea şi va asigura imparţialitatea organelor procuraturii, deoarece termenul de aflare în funcţie a principalului acuzator de stat nu va coincide cu mandatele clasei politice.

Procurorul general va fi numit de şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, fapt ce, de asemenea, va trebui să contribuie la depolitizare. Preşedintele va putea respinge motivat doar o dată candidatura, însă la înaintarea repetată a acesteia din partea a 2/3 dintre membrii Consiliului Superior al Procurorilor, el va fi obligat să semneze decretul privind desemnarea acestui candidat. Procedura de demitere a procurorului general este similară celei de desemnare a lui.

Pentru selectarea candidaţilor va fi organizat un concurs public. Participanţii la competiţie nu vor trebui să fie membri ai vreunui partid sau să fie implicaţi în activităţi politice în ultimii 5 ani. Pentru ca mecanismul de numire a procurorului general să intre în vigoare, este nevoie de modificarea Constituţiei.

Mai mulţi specialişti au criticat noua procedură, menţionînd că termenul mandatului este prea mare, iar mecanismul desemnării nu poate asigura independenţa candidaţilor şi libertatea lor faţă de influenţa politică. Ei au menţionat că trebuie luat în calcul faptul că unii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, ca de exemplu, ministrul justiţiei, sînt figuri politice şi vor fi incluşi în componenţa acestuia în virtutea funcţiei ocupate.

Scenariile în jurul fotoliului procurorului general

A doua zi după adoptarea reformei procuraturii în lectură finală, funcţia de procuror general a devenit vacantă. Corneliu Gurin şi-a depus mandatul de procuror general, care urma să expire în 2018. Parlamentul a aprobat demisia lui cu majoritatea voturilor.

Gurin şi-a explicat decizia prin adoptarea pachetului de legi privind reforma procuraturii. Potrivit lui, ar fi fost corect ca noul procuror general să fie selectat şi numit în baza noii legi. Precum menţionează experţii intervievaţi de NOI.md, evenimentele ar putea evolua în continuare conform cîtorva scenarii.

Din punct de vedere juridic, este posibilă varianta în care procurorul general va fi numit conform legislaţiei în vigoare. Aceasta prevede că candidatura la acest post este propusă de preşedintele Parlamentului, iar mandatul este de 5 ani.

În acest caz, noul procuror general îşi va putea menţine funcţia pînă în 2021, chiar dacă va intra în vigoare noua Lege cu privire la procuratură sau dacă vor fi introduse modificările de rigoare în Constituţie şi va intra în vigoare noul mecanism de alegere în această funcţie.

Un alt scenariu presupune că noul procuror general nu va apărea în Moldova pînă la modificarea Constituţiei. Atunci interimatul va fi asigurat o perioadă îndelungată de către prim-vicepreşedintele procurorului general. În prezent, această funcţie este deţinută de Eduard Harunjen, care, formal, deja a preluat şefia instituţiei.

Majoritatea experţilor sînt de părere că noul procuror general, cel mai probabil, va fi numit de Parlament, și nu de preşedintele ţării, precum prevede noua lege. Din noua procedură ar putea fi preluate elemente precum înaintarea candidaturii de către Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu de spicher, şi numit în bază de concurs. La această schemă s-ar putea renunţa doar în cazul în care modificările în Constituţie vor fi operate rapid.

Oricare ar fi raportul de forţe, pînă la modificarea Constituţiei, procurorul general va fi numit de parlament. Potrivit mai multor experţi, aceasta a devenit una dintre circumstanţele din a căror cauză a demisionat Corneliu Gurin. În actualele condiţii, persoanele interesate au mai multe posibilităţi de a înainta un candidat loial, în timp ce noua lege reduce semnificativ spaţiul pentru manevre politice.

Procesul de „autocurăţare”

„În alte circumstanţe, procurorul general putea să rămînă în funcţie pînă cînd va intra în vigoare noua legislaţie sau nu va fi soluţionată problema privind numirea noii conduceri a instituţiei, consideră unul dintre experţii noştri. Însă Corneliu Gurin nu a avut o altă ieşire decît să scrie cererea de demisie din proprie iniţiativă.

Este evident că decizia a fost luată sub presiunea din partea străzii şi a societăţii. Această demisia nu poate fi numită una de onoare. Pe timpul lui Gurin a avut loc furtul din sistemul bancar şi alte infracţiuni de rezonanţă, a căror comitere nu ar fi fost posibilă dacă organele de drept s-ar fi condus de lege şi ar fi acţionat fără a ţine cont de clasa politică.

Totodată, în ajunul demisiei lui Gurin, a izbucnit scandalul în jurul procurării de către Procuratura Generală, din contul bugetului, a 14 automobile noi de lux, a unui lot de birotică şi altor bunuri. Toate acestea au generat o reacţie negativă din partea delegaţiei UE în Moldova, care a calificat acţiunile drept folosire iraţională a banilor bugetari, în condiţiile stopării reformei şi sistării finanţării din partea partenerilor de dezvoltare.

Ar fi fost corect dacă după plecarea lui Gurin ar fi urmat şi demisia altor procurori, care simt că ar putea deveni o piedică în calea reformei instituţiei. Să ne amintim că, odată cu lansarea reformei sistemului judiciar, mulţi judecători care se simțeau cu „pufuşor pe botişor” au plecat din sistem. Ar fi fost logic ca în procuratură să fie lansat procesul de „autocurăţare”.

Este important ca noul procuror general să fie ales printr-un concurs transparent şi public, desfăşurat de o comisie neangajată politic, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile. Atunci va apărea şansa ca reforma să soluţioneze măcar o parte dintre problemele existente, dar să nu fie realizată doar pentru a arunca praf în ochi partenerilor europeni, care cer rezultate”.

 

SURSA: NOI.MD
Tagged with:

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *