Cine sînt rudele-șefi în spirit moldovenesc?

Cine sînt rudele-șefi în spirit moldovenesc?

În ultimii zece ani, problema relațiilor de rudenie a devenit cea mai discutată în societate, în special în mass-media. Cînd la Guvern este numit cineva în funcție, noi imediat aflăm cu cine este rudă – frate, cumătru, cuscru, nănaș sau fin. Iar procesul de angajare în cîmpul muncii a rudelor în funcții bine plătite a căpătat o asemenea amploare, încît se pare că este imposibil de oprit. Ce prevede legislația în acest sens?

Există oare anumite limite legislative la numirea și angajarea rudelor? Poate fi oprită această puternică avalanșă a nepotismului?

Legislația și rudele

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public din 2008 conține restricții la ocuparea funcțiilor în ierarhia funcțiilor publice.

Funcționarul public nu poate exercita o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi autorităţi publice.

Aceeași restricție se aplică și în situația în care conducătorul superior nemijlocit al funcţionarului public are calitatea de persoană ce exercită funcţie de demnitate publică.

Persoanele care se află în situaţiile descrise mai sus trebuie să întreprindă acţiuni în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite în termen de 2 luni. Adică urmează a fi demis sau transferat la o altă funcție. Iar în cazul imposibilității transferului, urmează a fi demiși din funcția publică.

În baza Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (așa se spune în document), în 2011, Guvernul a adoptat o hotărîre prin care a permis, inclusiv ministerelor și agențiilor, inspectoratelor, serviciilor etc. să aibă șefi de diferit rang în proporție de 40% din statele lor de personal. Incredibil, nemotivat, alogic, dar real: la fiecare trei angajați revin cîte doi șefi!

Această hotărîre a fost adoptată, cu siguranță, pentru asigurarea rudelor cu funcții de șefi. Dacă reducem limita de șefi de la 40% pînă șa 12-15%, atunci, potrivit unor estimări incomplete, am putea reduce circa 4300 de unități de personal cu o economie a resurselor bugetare de circa 300 de milioane de lei.

După adoptarea în 2010 a Legii cu privire la statutul personalului cabinetului, ce exercită funcții de răspundere (mai înalte decît șefi), s-a majorat brusc – de 2,5 ori – și numărul așa-zișilor funcționari cu demnitate publică – de la 1056 pînă la 2512, ceea ce constituie 9% din numărul total al angajaților publici. Adică la zece funcționari publici – un funcționar cu demnitate publică.

Această categorie face parte din aparatul cabinetelor: președintelui parlamentului, vicepreședinților parlamentului, președinților fracțiunilor partidelor, președintelui, premierului, vicepremierilor, miniștrilor, secretarului general al guvernului și directorilor generali ai organelor administrative centrale.

În organele centrale ale puterii numărul șefilor cu statut special s-a majorat de 13 ori – pînă la 1407, ce constituie 6% din numărul total al funcționarilor publici! Și această categorie de funcționari-șefi poate fi liber redusă pînă la un număr rezonabil, cel puțin cu o treime – cu 600-800 de unități, ceea ce va permite economii anuale de 42-56 de milioane de lei din resursele bugetare.

Codul civil din 2002, în articolul privind conflictul de interese, prevede că orice organizație necomercială trebuie să evite conflictele de interese în activitatea sa. Se consideră că există conflict de interese în cazul încheierii unui act juridic referitor la patrimoniul organizaţiei necomerciale între aceasta şi persoana interesată.

Sînt consideraţi persoane interesate: conducătorul organizaţiei, membrii organelor ei de conducere şi control, angajaţii, precum şi orice altă persoană care, datorită relaţiilor specifice cu organizaţia necomercială, poate condiţiona luarea de decizii privind încheierea de acte juridice în numele organizaţiei cu sine sau cu persoane cu care se află în raporturi de rudenie de pînă la gradul trei inclusiv, în relaţii de muncă, sau cu persoane al căror creditor este.

Actele juridice cu conflict de interese trebuie aprobate în prealabil de organul suprem al organizaţiei necomerciale, dacă prin statut nu s-a stabilit competenţa unui alt organ colegial.

Prejudiciul adus organizației prin încheierea unui act juridic cu conflict de interese, trebuie recuperate de către persoana interesată. În afara restituirii pierderilor, persoana interesată (sau persoanele) trebuie să restituie întregul venit obținut de aceasta în urma tranzacției ce conține conflict de interese.

Pe lîngă reparaţia prejudiciului, persoana interesată trebuie să restituie organizaţiei necomerciale tot venitul obţinut ca urmare a încheierii actului juridic cu conflict de interese.

Este remarcabil faptul că în Codul muncii nu se spune NIMIC despre angajarea în cîmpul muncii și conflictele de interese a rudelor.

În Codul contravențional este doar un singur articol, care prevede sancționarea cu amendă de la 100 la 300 de unități convenționale pentru nedeclararea conflictului de interese, însă doar pentru persoanele  care activează în cadrul unei autorităţi publice, instituţii publice, întreprinderi de stat sau municipale ori în cadrul unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. Pentru conducători, care încalcă cerințele ce limitează ocuparea funcțiilor în ierarhie și își angajază rudele sale, careva sancțiuni nu sînt prevăzute.

Astfel, legislația prevede parțial prezența conflictului de interese între rude în organizațiile comerciale, dar nu le interzice activitatea lor în comun sau aflarea în subordine a acestora și nu se spune nimic despre angajarea în structurile de stat a altei categorii de rude: nepoți, fini, cuscri, nănași, unchi și mătuși, veri etc.

Cerințele canoanelor ortodoxe

Biserica Ortodoxă prevede o categorie de rudenie spirituală. Rudenie care se manifestă între naș și finul său în rezultatul botezului copilului. Botezul se consideră o naștere spirituală, iar nașii prezenți la botez devin rude spirituale ale copilului sau ale finului. De aceea, relațiile dintre naș și fin sînt privite de către Biserică ca relațiile cu părinții.

Însă, potrivit canoanelor bisericești, asemenea relații spirituale de rudenie nu se nasc între nași și fini în cadrul ritualului de cununie.

E un lucru paradoxal, or, și într-un caz, și în altul este oficiat aproape același ritual de botez (sfințire). Însă aceste reguli au mii de ani și ele trebuie acceptate ca atare. Nu e vorba de o lege care poate fi modificată, completată sau anulată.

Încheiere și propuneri

Pornind de la cele spuse mai sus, menționăm următoarele:

— legislația prevede parțial prezența conflictului de interese între rude în organizațiile comerciale, dar nu este interzisă activitatea lor în comun sau aflarea lor în subordine și nu se spune nimic despre angajarea în structurile publice a altei categorii de rude din Moldova: nepoți, fini, cuscri, nănași, unchi și mătuși, veri etc.;

— în realitatea moldovenească legislația ce ține de relațiile de muncă dintre rude este inconsistentă și rămîne cu mult în urma situațiilor reale privind legăturile de rudenie. Unele prevederi trebuie revizuite și unificate în capitole separate ale Codului civil și Codului muncii;

— în completare la regulile Bisericii Ortodoxe (să mă ierte Dumnezeu!), să fie egalate categoriile de rude: nepoți, fini, cuscri, nănași, unchi și mătuși, veri și alte categorii – cu rudele de gradul I (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau rude prin afinitate (soț/soție; părintele, sora, fratele soțului/soției). Aceasta va permite aplanarea tuturor problemelor „moderne” și litigiilor privind angajarea la muncă a rudelor cu conflict de interese, în primul rînd, în structurile de stat;

— în scopul economiei resurselor bugetare, trebuie anulate deciziile neîntemeiate (ilegale) ale Guvernului: în partea ce ține de 40% din șefi în structurile publice, mișcorînd limita pînă la 12-15%, precum și reducerea cu o treime a numărului aparatelor cabinetelor persoanelor cu funcție de demnitate publică.

 

SURSA: NOI.MD