Deficitul miliardic creste

Deficitul miliardic creste

În luna februarie, autorităţile au anunţat situaţie critică. Deficitul bugetului, doar pentru februarie, ar fi la nivel de un miliard de lei. Şi perspectivele nu sînt deloc în roz. Lucru, în sfîrşit, confirmat şi de unii oficiali.

Autorităţile, din experienţa ultimilor doi ani, ar putea aplica ce ştiu mai bine să facă, fără mari explicaţii:

1. Veniturile sînt aşa cum sînt. Activităţile economice sînt în constrîngere. Respectiv, venituri în creştere la buget nu pot fi. Două opţiuni ar avea această guvernare:

a) deprecierea bruscă a leului, care să aducă venituri mai mari din vămuirea mărfurilor de import şi TVA aplicat la preţurile crescînde pe intern. BNM ştie cum, are experienţa „scuturatului saltelelor” din februarie anul trecut;

b) stoarcerea, prin derogare de la Legea BNM, modificată în 2015 în linişte ca să nu înţeleagă nimeni, venitului BNM obţinut anul trecut din „scuturarea saltelelor” oamenilor şi agenţilor economici de dolari şi euro. Asta după ce spre mijloc de februarie ar putea apărea raportul auditului extern al BNM şi o parte din venit ar putea fi transferat în buget, chiar dacă BNM nu are astfel de intenţii acum, Parlamentul ar putea veni ca salvator (iar 57), recunoscînd că a dat-o în bară intenţionat în iulie 2015.
Ambele „metode” pe venituri sînt posibile, doar că efectul va fi pentru o perioadă foarte scurtă de timp şi va agrava şi mai tare situaţia din următoarele luni.

2. Optimizarea cheltuielilor bugetare este exerciţiul aplicabil în astfel de situaţii. Doar că nu mai este ce optimiza şi instituţiile riscă să fie paralizate deja şi din lipsa minimului financiar necesar pentru activităţi curente, inclusiv salariile. Chiar dacă bugetul de stat 2016 nu există, există un buget provizoriu, asupra căruia Ministerul Finanțelor ar trebui să aplice blocarea de cheltuieli, în februarie, în condiţiile noi ale Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Mult mai dure şi exacte ca efect. S-a făcut blocare în 2015, fără a avea o strategie de gestionare ulterioară a situaţiei. Datoriile de miliarde din 2015 riscă să intre într-o altă fază, cea de litigii în instanţe.

3. Deficitul „miliardic” în creştere. Ministerul Finanțelor deja a declarat despre miliardul deficitar. Sursele externe de finanţare sînt blocate. Şi deblocarea nu poate fi aşteptată decît mult mai tîrziu. Poate chiar prea tîrziu. În funcție de ceea ce îşi doreşte această guvernare. Privatizarea nu va aduce mijloace pentru finanţarea deficitului. Cu atît mai mult în februarie. Adică nimic. Rămîn doar titlurile emise de stat. Şi aici băncile comerciale deja îşi freacă mîinile de bucurie: Ministerul Finanțelor va lua cu împrumut la orice preţ. Cam aşa a fost înţeleasă declaraţia emisă de Ministerul Finanțelor. Nu cu 5%, ca în 2014, ci cu 30% în 2016.

Miliardul anunţat pentru februarie riscă să crească foarte repede. În progresie aritmetică. Sau poate chiar geometrică. Nu se vede nicio înţelegere a macroeconomiei acestui stat la nivel oficial. Acţiunile în regim de pompier au efect infim asupra lunilor următoare şi efect negativ pentru perioade mai lungi.

Cîteva sugestii şi măsuri de întreprins, pentru a-şi testa spaţiul politic acordat blocului economic şi financiar pentru planul anticriză ulterior (complex, cu politici susţinute şi de parteneri):

1. Eliminarea permisiunii abuzive şi alogice de comercializare a produselor în regim duty-free la intrare în Republica Moldova (şi în oraş chiar). În 2012, volumul comerţului în duty-free era de 8 milioane de lei (cînd era permis doar la ieşire), în 2015 – aproape de un miliard de lei. Asta ar permite urgent readucerea comerţului intern în regim fiscal echitabil, pentru acest volum, cu achitarea TVA-ului, accizelor şi altor impozite relevante în buget. O scrisoare cu solicitarea de contestare la Curtea Constituţională a acestui abuz al parlamentarilor a fost expediată Guvernului de Ministerul Finanțelor încă în 2013. Dacă Guvernul depune urgent (măcar acum) şi Curtea consideră examinarea prioritară, efectul ar putea fi deja la sfîrşit de februarie-început de martie.

2. Îngrădirea şi eliminarea contractărilor de bunuri, servicii şi lucrări în interes public de la companii care, direct sau indirect, sînt administrate prin zone off-shore. Asta ar permite reducerea considerabilă a costurilor acestor contracte, dar şi rămînerea veniturilor companiilor în RM, cu o ulterioară impozitare a acestora aici. Proiectul HG a fost elaborat de Ministerul Finanțelor în 2012 şi a rămas blocat într-o comisie creată de Ministerul Economiei. Poate fi reînviat relativ uşor şi aprobat chiar în primele şedinţe ale Guvernului. Efectul ar fi imediat.

3. Denunţarea acordurilor internaţionale dubioase cu ţări cunoscute ca regimuri fiscale ce stimulează evaziuni fiscale şi spălări de bani. O astfel de solicitare este depusă de către Ministerul Finanțelor pe cazul acordurilor internaţionale cu Cipru, încă din 2013, din timpurile de pînă la problemele majore ale sistemului bancar, de acolo şi de aici (de-ar fi dat curs Parlamentul atunci acelei solicitări!). Asta ar permite să fie protejate interesele statului Republica Moldova, inclusiv economice şi bugetare, inclusiv în eventualele „privatizări” contra unui leu a proprietăţilor care încă mai aparţin Statului (lista e bine cunoscută, cea de la sfîrşitul anului 2013, suspendată în primăvara 2014). Efectul ar putea fi chiar din martie.

4. Revenirea la modelul negociat şi agreat cu partenerii de dezvoltare în cazul accizării ţigărilor. Anularea amendamentelor legislative operate din 12 iulie 2013 pînă în prezent la acest capitol. Acest pas, din păcate, nu mai poate salva producătorul autohton, dar ar aduce claritate şi logică în domeniu pentru o perioadă lungă şi previzibilă de timp. Efect – pe termen mediu şi lung.

5. Punerea în aplicare a prevederilor legale ce ţin de metodele indirecte de evaluare şi impozitare a bunurilor şi veniturilor. Legea este, iar blocajul este la nivel instituţional, din cauza intereselor atinse ale anumitor grupuri de interese protejate de imunităţi. Efect – în termen scurt şi mediu. Deja în 2016 pot fi înregistrate efecte financiare la buget, inclusiv bugetele locale.

6. Popularizarea de către majoritatea nou-creată şi reprezentanţii acesteia a necesităţii revenirii afacerilor în jurisdicţia fiscală a Republicii Moldova, cu exemple proprii, pentru a fi convingătoare întreaga campanie. Efect fiscal imediat pe perioadă scurtă, medie şi lungă de timp.

Sînt doar cîteva sugestii, care pot fi folosite de „noul guvern” al guvernării vechi, pentru a clarifica de la bun început dacă este spaţiu pentru reforme complexe ulterioare sau doar noaptea se vor face priorităţile, iar Guvernul va fi sacrificat curînd.

Nu mă întrebaţi de ce.
Veaceslav Negruţa

 

Tagged with:

Related Articles

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *