„Dosarul celor trei bănci”: Moldova ar putea rămîne fără alte miliarde de lei

„Dosarul celor trei bănci”: Moldova ar putea rămîne fără alte miliarde de lei

Investigarea situației privind dispariția miliardelor prin intermediul „Băncii de Economii”, „Băncii sociale” și „Unibank” continuă să rămînă tema nr.1. Organele de drept încearcă să descîlcească schema intermediarilor și să întoarcă măcar o parte din banii scoși din țară, urmele cărora s-au pierdut misterios undeva în spațiile zonelor off shore.

Între timp, „investitorii” se consideră victime și se pregătesc să prezinte autorităților moldovenești o plîngere, care s-ar putea solda cu pierderi bănești enorme pentru țară. Cu ajutorul experților, portalul NOI.md a încercat să afle ce scenarii de evoluție a situației ar putea urma și cum pot fi evitate noi pierderi financiare în „dosarul celor trei bănci”.

Furtul secolului

Organele competente nu sunt unanime în privința cantității de bani implicate anul trecut în afacerile dubioase din sectorul bancar al țării. Organele de drept afirmă în anul 2014, prin intermediul băncilor au fost efectuate operațiuni dubioase și riscante cu întreprinderile din zonele off shore, în valoare totală de 1 trilion de lei.

Cu aceste date operează Serviciul împotriva spălării banilor, care funcționează pe lîngă Centrul Național Anticorupție. Banca Națională însă nu este de acord cu aceste cifre, confirmînd doar suma de 250 de miliarde de lei.

Totodată, ambele instituții recunosc următoarele: „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”, ce dețin aproape o treime de activele bancare ale Moldovei, prin intermediul unor tranzacții dubioase au contribuit la scoaterea din țară a peste 12 miliarde de lei. Acestea au oferit credite nerambursate în sumă ce reprezintă 15% din PIB-ul țării.

Oficial, organele de drept se abțin de la comentarii pe marginea dosarelor penale, intentate pe faptul scoaterii miliardelor de lei peste hotare din cadrul „grupului BEM”. Surse din cadrul Procuraturii General, care au solicitat anonimatul, explică acest fapt nu doar prin taina anchetei, dar și prin lipsa rezultatelor reale, ce ar putea fi prezentate societății.

Organele de drept se confruntă cu dificultăți chiar și la calificarea infracțiunilor săvîrșite și la aprecierea juridică a tranzacțiilor dubioase, cu ajutorul cărora banii ajungeau peste hotare. Ancheta vede semne ale unor infracțiuni ca: spălarea banilor, escrocheria, infracțiuni comise de persoane cu funcții de răspundere, prejudicierea proprietății publice în mărimi deosebit de mari, în rezultatul escrocheriilor sau depășirii atribuțiilor etc.

Pe de ală parte, este evident că în rezultatul unei serii de manipulări, banii, practic, au dispărut, fapt ce constituie un adevărat furt. Iar ținînd cont de faptul că autorii acestui scenariu au acționat deschis, și continuă, fără scrupule, să facă aceste lucruri, putem vorbi un furt ordinar, care a prejudiciat întreaga populație a Moldovei.

Unul dintre bănuiții în acest caz este omul de afaceri Ilan Shor, care deține controlul „grupului BEM”. În discuții private, organele de drept menționează că acest figurant puternic și-a angajat avocați scumpi, nu-și recunoaște vina și în cadrul interogatoriilor se poartă destul de încrezut, dînd de înțeles că el are răspuns la orice pretenție a anchetei.

Scenarii banale ale acțiunilor escrocilor calificați

Precum consideră experții intervievați de NOI.md, în funcție de negocierile din culise în jurul „dosarului grupului BEM”, situația ar putea evolua, cel puțin, pe două scenarii. Totodată, oricît de paradoxal nu ar părea, ambele presupun tragerea la răspundere a unor persoane importante, implicate în furturile de miliarde. În primul caz, jucătorii sus-puși vor ajunge la un compromis și examinarea dosarului penal va fi încetinită.

În cel de-al doilea – în Moldova se așteaptă un proces judiciar de amploare, inclusiv în instanțele internaționale, în rezultatul căruia țara ar putea pierde noi miliarde de lei. Potrivit portalului NOI.md, în prezent, foștii investitori ai „Băncii de Economii” pregătesc o plîngere, asupra conținutului căreia lucrează un grup de specialiști bine plătiți, printre care se află nu doar juriști, dar și exprți financiari.

Noul proces judiciar se va desfășura în jurul deciziei Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 27 noiembrie 2014. Amintim că instanța superioară a anulat emisiunea suplimentară de către BEM în valoare de 80 de milioane de lei, efectuată în august 2013, în urma căreia cota statului a fost redusă de la 56% pînă la 33,3%.

Hotărîrea a fost emisă în baza cererilor, înaintate de trei acționari minoritari de la „Banca de Economii”, ce dețineau în total mai puțin de 0,011% din acțiunile băncii. Instanța a ajuns la concluzia că, la efectuarea emisiunii suplimentare au fost încălcate regulile de procedură. Concomitent cu modificările structurii acționarilor la BEM, Banca Națională a introdus în această instituție administrarea specială, iar ulterior, și în alte două bănci, prin care erau efectuate operațiunile controversate.

Practic toți experții, intervievați de NOI.md, consideră că deciziile CSJ și ale Băncii Naționale sau sunt un cadou, sau fac parte dintr-un scenariu al unei scheme frauduloase, în rezultatul căreia cei care au scos banii peste hotare, au posibilitatea de a explica de ce nu pot întoarce banii („eu am vrut să fac cum e mai bine, dar voi prin deciziile sale m-ați înlăturat de la conducerea băncilor, de aceea eu nu pot să fac nimic”) și să treacă la atac.

„Este evident că decizia CSJ a fost luată în grabă, ea conține un șir de erori, ce ar putea fi folosite de către investitori în scopul anulării verdictului și solicitării compensațiilor în cadrul unei noi proceduri judiciare, comentează pentru NOI.md surse din cadrul Uniunii Avocaților din Moldova. Se va produce sau nu acest lucru – în mare măsură depinde de dorința și competența judecătorilor CSJ, care vor trebui să depună suficiente eforturi pentru a-și explica decizia.

Totodată, executorii deciziei trebuie să fie pregătiți de faptul că orice mică greșeală a lor va fi utilizată într-un eventual proces judiciar. E straniu că autoritățile nu au pînă în prezent un plan clar de executare a verdictului, la elaborarea căruia trebuia implicați demult cei mai buni experți și specialiști în diferite domenii.

În prezent, la 4 luni de la pronunțarea deciziei CSJ, aceasta rămîne neexecutată de facto și de jure. Curtea Supremă de Justiție i-a returnat statului pachetul de control al acțiunilor, însă nu a explicat mecanismul de executare a propriei decizii. Și cu cît mai mult se prelungește această perioadă, cu atît acționarii vor avea mai multe motive de a cere restabilirea drepturilor sale în judecată, cu atît mai mare ar putea fi suma cerută de ei drept compensații, și cu atît mai multe temeiuri vor avea acești acționari sau reprezentanții lor, care au scos banii peste hotare, să explice de ce ei nu-i întorc și, în final, nu-i vor întoarce niciodată – a fost sistat un proiect bine pus la punct, iar voi ne-ați împiedicat.

Plîngerea ar putea fi examinată în cîteva moduri. Decizia CSJ este definitivă, însă legea prevede căi exclusive de atac în aceeași instanță. Totodată, drepturile proprietarilor sunt protejate de protocolul nr.1 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Este foarte posibilă depunerea plîngerii la Curtea de la Strasbourg. Totodată, compensația ar putea fi de sute de milioane, ba chiar și de miliarde de lei.

În practica CEDO există multe cazuri, cînd justiția moldovenească retroceda statului unele obiecte, însă ulterior, situația se schimba. Spre exemplu, centrul de oficii „Ipteh”, care a fost naționalizat, a fost retrocedat proprietarilor, printre care SA „Kapital Invest Company” a fostului premier Vlad Filat. Reclamanții au primit din buget compensații de milioane de lei pentru daune morale și materiale. Astăzi, putem vedea mai multe premise pentru ca acest caz să evolueze conform aceluiași scenariu”.

Banca Națională își recunoaște impotența

Precum menționează interlocutorul nostru, banca practic a fost retrocedată statului, însă multe probleme au rămas nesoluționate, fiind ignorate de către judecători. În special, CSJ nu s-a pronunțat în privința mijloacelor investite de către investitori în bancă, inclusiv 300 de milioane de lei pentru procurarea creditelor neperformante și 50 de milioane de dolari sub forma unui împrumut subordonat.

Totodată, în acest caz a apărut o „nouă victimă”, care cu siguranță va insista asupra compensării prejudiciului: OOO „ВЭБ Капитал”, care este firma afiliată a companiei rusești „Внешэкономбанк”. Acesteia i-au fost revîndute 24,9% — puțin mai mult decît a obținut în rezultatul emisiunii suplimentare.

Din cauza transmiterii acțiunilor către compania rusească, Banca Națională nu poate decide: cui trebuie să-i întoarcă banii investiți. Sau beneficiar trebuie să devină acționarul, care a semnat emisiunea suplimentară, sau acționarii, care au procurat aceste acțiuni pe piața secundară. Administratorul special al BNM, directorul direcției supraveghere specială din oficiu a Băncii Naționale, Ion Ropot, își recunoaște propria impotență: executarea deciziei CSJ în prezent este imposibilă.

Autoritățile nu știu nici cum să întoarcă pachetul de 23% de acțiuni ale Băncii de Economii, pe care statul l-a pierdut cu doi ani în urmă. Moratoriul BNM asupra activității băncii le interzice acționarilor să obțină resurse financiare din activele instituției, totodată, clienții nu-și pot înainta cerințele. La sfîrșitul lunii martie, în urma audierilor parlamentare privind situația în sectorul bancar, moratoriul a fost prelungit.

Reprezentanții BNM, ai Ministerului Finanțelor și ai Comisiei Naționale pentru Piața Financiară s-a întrunit nu o dată în ședință, însă, deocamdată, nu a fost identificată vreo decizie. Radierea, în aceste condiții, din registrul de stat a tranzacției din august 2013 doar sporește riscurile, legate de prelungirea litigiului.

Lichidare fără garanții?

„Se pare că, practic, toate persoanele implicate în scandalul bancar, se ocupă cu căutarea profitului de moment, menționează unul dintre experții noștri. Nimeni nu se gîndește la faptul ce va fi mîine și cum să protejeze țara de noi pierderi financiare.

În calitate de cea mai acceptabilă variantă este examinată lichidarea băncilor, însă nimeni nu poate garanta că acest proces va decurge fără abuzuri. Mîine, noi ne-am putea confrunta cu tentativele de vînzare a clădirilor și a altor imobile, a activelor și patrimoniului la prețuri reduse, în folosul unor persoane. Dar cel mai important – se vor întoarce oare banii de peste hotare, ce ne-au fost furați de la noi toți?

E puțin probabil că în aceste condiții este posibilă o anchetă obiectivă și imparțială, fără implicarea specialiștilor de peste hotare. Raportul comisiei parlamentare indică asupra incompetenței și iresponsabilității (deși, aceasta este, cel mai probabil, un exces de putere) a membrilor consiliilor de administrație ale băncilor: ei au adoptat decizii ilegale și au aprobat acordarea creditelor în mărimi destul de mari unor companii mici, ce nu aveau o istorie de creditare, cu încălcarea procedurilor interne și a regulamentelor Băncii Naționale.

Totodată, pînă în prezent nu a fost efectuată o analiză detaliată a modului în care instituțiile de stat și-au îndeplinit obligațiile și de ce acestea nu și-au exercitat atribuțiile în deplină măsură, pentru a preveni furtul miliardelor din sectorul bancar. Totodată, autoritățile nu au adoptat pînă în prezent măsurile necesare pentru prevenirea unor situații similare”.

Victor Surugiu

http://www.noi.md/md/news_id/59443

Tagged with: