Guvernul tehnocrat din România: un exemplu pentru Moldova

Guvernul tehnocrat din România: un exemplu pentru Moldova

Săptămîna trecută, în România și-a început activitatea noul guvern. Spre deosebire de Chișinău, Bucureștiul a acționat operativ. Victor Ponta și miniștrii lui au demisionat pe 4 noiembrie. Pe 10, președintele Iohannis l-a înaintat la funcția de premier pe ex-comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș. Iar pe 17, parlamentul deja a aprobat noul guvern, care a fost calificat drept un „cabinet al managerilor profesioniști” și „o echipă de tehnocrați”.

În Moldova, pe fundalul dansurilor de ritual al PDM, PLDM și PL, blitzkriegul românesc a stîrnit o invidie firească. Un șir de experți politici au declarat imediat că politicienii de la Chișinău ar trebui să preia experiența Bucureștiului și să aprobe un guvern de tehnocrați. Alți experți susțin că anume de la România nu trebuie să luăm exemplu.

„Tehnocrați” sau „băieții Bruxelles-ului”?

„Cabinetul tehnocraților” din România are un mandat limitat de un an – pînă la alegerile următoare. Pînă atunci, Dacian Cioloș și miniștrii lui intenționează să lupte împotriva corupției și să asigure independența justiției.

Declararea acestor direcții drept prioritare era evidentă – cabinetul Cioloș era pur și simplu obligat să se contrapună echipei lui Victor Ponta, care toată vara a fost eroul scandalurilor de corupție, acuzații de escrocherii, evaziuni fiscale și spălare de bani (cineva consideră acest lucru un atac intenționat, pentru înlăturarea lui Ponta din Guvern și curățarea spațiului politic românesc.

În cadrul procedurii de inaugurare, președintele Klaus Iohannis a declarat că „România nu a mai avut un guvern atît de independent politic”. Adversarii îl corectează – independent politic de obligațiile interne și indică asupra unei dependențe a echipei lui Cioloș de Bruxelles și Washington. În noul guvern au intrat analiști și experți din Comisia Europeană și UE, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai ONG, ce activează pe banii lui Soros.

Însuși Dacian Cioloș, deși în 2007-2008 a condus ministerul Agriculturii în guvernul lui Emil Boc, și-a petrecut cea mai mare parte a activității sale peste hotarele țării. Din 2002 pînă în 2003, el a ocupat diferite posturi în domeniul agriculturii în Comisia Europeană. A fost reprezentantul României în Comitetul Special Agricol al Consiliului European (2005-2007). Iar în februarie 2010 a devenit comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

La formarea noii componențe a Comisiei Europene, în frunte cu Jean-Claude Juncker, comisarul UE pentru agricultură Dacian Cioloș ar fi putut reales pentru un al doilea mandat. Însă în cadrul testului și al interviului, deputații europeni i-au respins candidatura. În final, România a obținut portofoliul comisarului european pentru politică europeană și fondurile de dezvoltare (acest post a fost ocupat de Corina Crețu). Iar Dacian Ciloș, în iulie curent, a fost numit de Juncker în funcția de consilier special pentru securitatea alimentară internațională. El a ocupat acest post pînă cînd a fost chemat în țară și i s-a propus postul de prim-ministru.

Ministrul Finanțelor în guvernul Cioloș a devenit Anca Paliu-Dragu, care a lucrat 11 ani în funcția de economist al biroului regional (România și Bulgaria) al FMI, iar apoi aproape patru ani – în calitate de analist economic în structurile Comisiei Europene.

Ministrul Economiei, Costin Borc, a obținut titlul de doctor în economie la Universitatea Wisconsin din Madison (SUA). La sfîrșitul anilor 90, el a condus cancelaria Guvernului Radu Vasile. Apoi a activat timp de 15 ani în grupul de companii Lafarge: inițial în reprezentanța ei în SUA (Kansas, Missouri), apoi în Franța și Serbia, iar din 2013 a ocupat postul de director general al Lafarge Ciment România SA.

Ministru al Apărării în Guvernul Cioloș a devenit fostul reprezentant al României la ONU și UE, precum și ex-ambasadorul român în Marea Britanie Mihnea Motoc. Pe timpuri, el a fost președintele Comisiei interdepartamentale pentru aderarea României la NATO (2001-2003) și ex-conducătorul delegației române în cadrul negocierilor privind aderarea la NATO (2003).

Ministerul Justiției este condus de Raluca Prună – fost consilier al delegației Comisiei Europene la București, a activat în Direcția pentru justiție, libertate și securitate a Comisiei Europene, a ocupat funcția de jurist-lingvist în cadrul serviciului juridic al Consiliului Uniunii Europene, precum și consultant pentru problemele corupției la Banca Mondială.

În lista „experților români din Bruxelles” (în total în guvernul Cioloș sînt 20 de miniștri și doi vicepremieri) se regăsește noul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, și noul ministru al Energeticii, Victor Vlad Grigorescu (el a participat la negocierile de aderare a țării la UE).

Oponenții noii echipe guvernamentale se tem că în final, în locul unui „program național”, echipa lui Dacian Cioloș va promova politica Occidentului. În primul rînd, în domeniul economic, reducînd componenta socială.

Ex-premierul Victor Ponta, atenționînd noul executiv în legătură cu implementarea oarbă a recomandărilor occidentale, a scris pe pagina sa de Facebook următoarele: „Sper ca noul guvern să înțeleagă că ideea de a avea în 2016 un deficit conform MTO (Medium-Termbudgetary Objective, – n.r.) de 1-1,5% va distruge toate realizările noastre economice și potențialul de creștere în viitor! Cu un buget care să aibă ca singură constrîngere ținta maximă de deficit bugetar 3% din PIB (așa cum a fost deja construit de Eugen Teodorovici), avem asigurată creșterea economică de aproape 4% și păstrarea atît a facilităților fiscale, cît și creșterilor justificate de salarizare la Sănătate și Educație!”

În pofida demisiei și unei căderi a ratingului (unii experți consideră că schimbarea guvernului în România a avut loc în rezultatul „tehnologiilor orange”), nu putem să nu recunoaștem că Guvernul Ponta le-a asigurat „tehnocraților” lui Cioloș un bun start.

Potrivit publicației „Ziarul Financiar”, încă nici un guvern nou nu a primit drept moștenire o situație macroeconomică atît de bună, în ultimii 35 de ani: economia crește, inflația e în minus, un curs stabil al leului, „contul curent aproape în plus (în 2008 a fost un deficit de 12 miliarde de euro)”, exportul a ajuns la un maxim istoric (55 de miliarde de euro pe an, de șase ori mai mult decît acum 15 ani).

„Cabinetul Năstase a venit cu reducerea impozitelor pentru industria IT, iar drept consecință, timp de 10 ani, România a obținut un sector IT foarte puternic. Guvernul Boc a venit cu reducerea salariilor, majorarea TVA și cu programul «Prima casă». Guvernul Ponta a venit cu majorarea salariilor, reducerea TVA-ului, reducerea CAS pentru angajatori. Cu ce va veni acum Cioloș?”, se întreabă „Ziarul Financiar”.

Experții români spun că Guvernul Cioloș are acum un rating înalt al încrederii în societate și, în cazul „deciziilor economice dure”, acest fapt i-ar putea juca festa.

Exportul experienței românești

Eurofanii moldoveni sînt entuziasmați de ceea ce s-a întîmplat la București și cer ca în Moldova la fel să fie creat un guvern de tehnocrați. „Politicienii de la Chișinău ar trebui să preia experiența Bucureștiului”, a declarat în direct la un post TV analistul politic Petru Bogatu.

Despre exportul experienței românești a dat de înțeles și ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit. El a declarat că femeile trebuie să participe activ la viața politică a țării și că Moldova își are propriile Margaret Thatcher și Angela Merkel. Acestea sînt, potrivit lui, Maia Sandu și Natalia Gherman, a căror experiență nu trebuie neglijată.

Politologul Bogdan Țărdea consideră că Statele Unite au jucat principalul rol în demiterea Guvernului Victor Ponta.

„Un șir de experți români atrag atenția la faptul că DNA este o structură gestionată din exterior. În special, de Washington. Pînă acum, în România au fost un șir de oligarhi și politicieni de centru-stînga, care au urmărit propriile scopuri economice, au jucat cu Rusia și au avut propria viziune asupra intereselor politice ale statului său.

Și ce s-a întîmplat? Practic toți au ajuns în vizorul DNA, au fost arestați, condamnați la închisoare sau dosarele lor se află pe rol. Acum, în această menghină a ajuns Victor Ponta, al cărui anturaj, precum a scris presa română, avea relații de afaceri cu compania rusă de petrol „Lukoil”. În rezultat, Ponta a fost înlăturat de la guvern, iar la putere a venit Guvernul Cioloș, din care fac parte reprezentanți ai ONG-urilor lui Soros și ai structurilor financiare internaționale”.

Noul guvern al României, susține Bogdan Țîrdea, nu are obligații politice față de partidele românești, deci cu electoratul român.

„Sînt convins că așa-zisul cabinet de tehnocrați are o anumită agendă a Casei Albe și a Bruxelles-ului”, a declarat politologul, potrivit căruia România acum este transferată sub administrare externă. Și nu doar pentru că România este frontiera de Est a NATO.

„SUA acum fac presiuni asupra Berlinului și Bruxelles-ului pentru încheierea unui acord transatlantic de liber schimb. Acest document mai este numit «NATO economic cu competențe nelimitate». Acest acord este obiectul unor litigii între părți, deoarece criticii din UE se tem de înrăutățirea condițiilor pentru angajați, consumatori, standardelor de ocrotire a mediului, precum și de faptul că după înlăturarea barierelor piața europeană va fi invadată de alimente din SUA ce nu corespund normelor europene – carne cu hormoni, pui prelucrați cu clor, produse modificate genetic. „De aceea, americanii își pun oamenii lor în tinerele țări-membre al Uniunii Europene, care pot țipa și promova interesele Washingtonului în UE. Aceasta se referă inclusiv la România”, consideră Bogdan Țîrdea.

Potrivit lui, Statele Unite vor să meargă pe aceeași cale și în Moldova: „procurorul European, ca un simbol al DNA din România, un guvern de tehnocrați din creaturi americane și europene, cu menținerea obligatorie a guvernării „proeuropene”.

„Eu nu cred în general într-un guvern tehnocrat, deoarece, în orice caz, el trebuie să aibă o oarecare agendă politică. Fie internă, fie externă”, a declarat Bogdan Țîrdea pentru NOI.md.

Nu crede în guvernul tehnocrat nici analistul politic Alexei Tulbure: „Îmi este greu să înțeleg ce este un guvern tehnocrat. Or, și acesta este creat din voința partidelor politice. El la fel va veni în parlament cu inițiativele sale, pentru a obține susținere. Cu toată dorința, e foarte greu să promovezi reforme dacă nu ai o asemenea susținere”.

Potrivit lui Alexei Tulbure, un guvern tehnocrat poate fi eficient doar în două cazuri: 1) Dacă este creat pentru o perioadă scurtă de timp cu un anumit scop. De exemplu, să modifice legislația și să pregătească țara de alegeri. 2) Dacă din anumite motive extraordinare în țară este introdusă guvernarea directă a președintelui și deciziile guvernului „tehnocrat” intră în vigoare imediat după aprobarea președintelui, ocolind parlamentul.

„Guvernul tehnocrat este teorie. Iar toate discuțiile despre acesta denotă o criză a clasei politice, deoarece guvernul este avangarda majorității care a învins. În tradiția politică occidentală, cînd se spune „guvern”, în general, se are în vedere toată puterea – și partidele de guvernămînt, și parlamentul.

Ce trebuie să aștepte Moldova de la Guvernul Cioloș?

Totuși, consideră Alexei Tulbure, schimbarea Guvernului în România este un avantaj pentru Republica Moldova

„Venirea la putere a „tehnocraților” lui Cioloș constituie o lovitură în Plahotniuc. Victor Ponta era aliatul lui Vladimir Plahotniuc și îl acoperea în Occident. În ultimii ani, Uniunea Europeană, practic, i-a oferit dreptul Bucureștiului să reprezinte Moldova în UE. Practic în toate structurile, ce se ocupă de Moldova, erau mulți români: și raportori, și delegații. Iar faptul că Europa nu reacționa în nici un fel la infracțiunile Chișinăului este și meritul Bucureștiului. Acum oamenii ce promovau această linie au plecat. La putere în România au venit funcționarii europeni. Și e foarte bine pentru Moldova.

Bogdan Țîrdea a mai menționat că ex-premierul Ponta „era foarte apropiat de un oligarh moldovean”. De aceea, în Moldova au fost lansate multe proiecte românești – „în interesele structurilor oligarhice din România și Moldova”. Pe de altă parte, potrivit lui, din partea fostului premier exista „un anumit element filantropic față de Moldova. Asta, în primul rînd, din cauza ambițiilor politice ale lui Victor Ponta”.

Pe timpul lui Dacian Cioloș, consideră politologul, vor fi puține declarații pe tema „unirii”, în schimb „proiectele pragmatice îndreptate spre absorbția Republicii Moldova vor fi implementate în continuare și, posibil, chiar vor fi intensificate”.

„Acest lucru este evident, deoarece mecanismul a fost declanșat, inclusiv cu susținerea tacită a Washingtonului. Totul va fi făcut în tăcere, însă foarte eficient – la nivelul proiectelor de infrastructură, de programe culturale. Priviți, militarii noștri deja au fost chemați la parada de la București, cu prilejul Zilei Naționale a României. Fără declarații și apeluri publice. Frumos? Frumos: veniți și demonstrați că sînteți colonia noastră și vă aflați sub protectoratul nostru”.

Apropo, preluînd obligațiile de premier, printre primele persoane cu care a comunicat Dacian Cioloș a fost și președintele moldovean, Nicolae Timofti. Părțile au convenit asupra „impulsionării relațiilor politice și economice între cele două țări, în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”. Dacian Cioloș „a subliniat importanța formării la Chișinău a unui guvern proeuropean”. Iar Nicolae Timofti l-a invitat pe noul șef de guvern al României să efectueze în timpul apropiat o vizită în Republica Moldova. Invitația a fost acceptată.

SURSA: NOI.MD

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *