Între „mandatul” UE și realitățile moldovenești

Între „mandatul” UE și realitățile moldovenești

Reforma din sectorul justiției este crucială pentru întregul “pachet” de transformări incluse în agenda europeană. O justiție viabilă asigură funcționarea legii, dar și menținerea instituțiilor într-o stare robustă și integră. Dar aceste aspecte mai degrabă lipsesc din realitatea moldovenească. Anume din acest considerent, ideea identificării unui „procuror european” care să aducă în ordine justiția din Republica Moldova a prins rădăcini în opinia publică.

Deși guvernarea de la Chișinău a evitat să-și completeze rândurile cu “procurorul european”, după cum a promis anterior, în cele din urmă, aceasta va beneficia de serviciile unui fost procuror al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Mariana Alexandru, în contextul reformei justiției din Republica Moldova, sprijinită de UE. Este lăudabil faptul că oficialii europeni au selectat o persoană care a instrumentat dosare anti-corupție împotriva unor înalți funcționari din România. Cu toate acestea, se pare că s-a făcut primul pas cu stângul. Or, asupra Marianei Alexandru planează suspiciuni determinate de plecarea sa subită din sistemul judiciar român, iar UE a eșuat să le elimine îndată ce a acceptat această candidatură.

Este evident că ex-procurorul DNA poate contribui la avansarea reformei justiției, dar în orice caz acesta nu poate înlocui autoritățile naționale. Mandatul acestuia este limitat și bazat pe atribuții tehnice de consultare și formulare de recomandări. De aceea, așteptările față de acesta ar trebui să fie rezervate, fără a-i fi atribuite caracteristici “mesianice”.

Doar un expert european”

Din capul locului este important de menționat că ex-procurorul DNA va fi implicat în reforma justiției, în calitate de „expert non-cheie”, în cadrul unui proiect de asistență tehnică a UE. Prin urmare, expertul european va avea un set clar de atribuții tehnice. Printre responsabilitățile acestuia se numără eficientizarea capacităților de investigație pre-judiciară ale Procuraturii Generale, dar și acordarea de servicii juridice pentru Centrul Național Anticorupție (CNA) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Consultant, nu și procuror

Ex-procurorul DNA va îndeplini rolul de consultant, fără a avea vreo capacitate și drept de a interveni în activitatea instituțiilor beneficiare – Procuratura Generală, CNA și MAI. Se presupune că acesta va putea examina și revizui dosare sensibile. Dar nu se știe în ce măsură coaliția de la guvernare va oferi acces la toate dosarele, inclusiv la cele mai complicate, cum ar fi cel legat de “furtul miliardului”. De asemenea, mai rămâne de văzut cum va (re)acționa UE, dacă acest consultant european va identifica neregularități în dosarele cercetate.

Timp limitat sau nu?

Implicarea ex-procurorului DNA în reforma justiției este prevăzută pe un termen foarte scurt de timp – doar 35 de zile lucrătoare. Astfel, apare întrebarea dacă acesta va dispune de timp suficient pentru a scoate instituțiile moldovenești din zona lor confort. Or, în condițiile disfuncțiilor existente în cadrul instituțiilor din cauza politizării și instabilității politice cronice din țară, 35 de zile constituie un termen foarte scurt pentru a obține rezultate substanțiale.

Ce facem cu imaginea ex-procurorului DNA?

Evident, contextul în care a fost selectată și contractată Mariana Alexandru a fost poluat de suspiciunile ce țin de ruperea subită a relațiilor sale cu sistemul judiciar român din care făcea parte. De aceea, Delegația UE de la Chișinău trebuie să intervină pentru a elimina orice bănuieli și critici legate de integritatea ex-procurorului DNA.

În loc de concluzie

Selectarea unui ex-procuror DNA pentru reforma justiției din Moldova reprezintă în mod evident o idee bună. Cu toate acestea, există o serie de aspecte ce ar putea împiedica valorificarea acestei inițiative. Astfel, activitatea ex-procurorului DNA va depinde foarte mult de deschiderea manifestată de către conducerea Procuraturii, CNA și MAI, dar și de forțele politice care le controlează. Totodată, timpul limitat destinat expertului european ar putea crea la fel presiuni asupra lui, influențând puternic rezultatele finale. Mai mult ca atât, expertul european nu este în puteri să influențeze, în mod direct, luarea deciziilor de către Procuratură, CNA sau MAI. Aceasta rămâne a fi o responsabilitate a autorităților suverane ale țării.

Așadar, indiferent de instinctele anti-corupție ale ex-procurorului DNA, acestea ar putea fi aplicate în Republica Moldova cu unele dificultăți. Din considerentele menționate, așteptările opiniei publice față de ex-procurorul DNA ar trebui să ia în calcul realitățile moldovenești, dar și faptul că un expert european cu atribuții tehnice nu poate înlocui nicidecum autoritățile țării.

http://www.ipn.md/ro/integrare-europeana/71997