Lupta pentru Chişinău: favoriţii cursei

Lupta pentru Chişinău: favoriţii cursei

Începînd cu ziua de ieri, candidaţii partidelor politice pentru postul de primar al Chişinăului pot depune documentele de participare la alegerile locale, care vor avea loc pe 14 iunie. Candidaţii independenţi, înainte de a depune actele, vor trebui să colecteze 10 mii de semnături în susţinerea sa. Termenul limită pentru depunerea documentelor este 14 mai. Principalii candidaţi la funcţia de primar al capitalei deja au fost stabiliţi.

Persoane noi

Principalele forţe politice ale ţării, cu excepţia Partidului Democrat, deja şi-au prezentat candidaţii la postul de primar al capitalei. Intenţiile de a lupta pentru fotoliul de primar au fost exprimate deja de circa 10 candidaţi.

Principala surpriză a actualei curse a fost candidatura Partidului Comuniştilor (PCRM) la funcţia de primar al Chişinăului. PCRM l-a înaintat la acest post pe directorul concernului DAAC Hermes, Vasile Chirtoca. Decizia a fost anunţată de către liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, după şedinţa plenului partidului, care a avut loc sîmbătă. Ex-preşedintele Moldovei a argumentat înaintarea lui Vasile Chirtoca prin faptul că „omul de afaceri are experienţa necesară pentru gestionarea eficientă a treburilor în Chişinău”. „Noi credem că el este capabil să consolideze cetățenii, să transformăm Chişinăul într-un oraş prosper, amenajat, în care cetăţenii ar lucra şi ar trăi cu plăcere”, a declarat Voronin.

Totodată, trebuie de menţionat că însuşi Vasile Chirtoca nu este membru al Partidului Comuniştilor. „Eu nu sînt politician şi nu cred în doctrine politice, dar am acceptat propunerea PCRM deoarece am experienţa necesară. Eu cred că pot soluţiona problemele oraşului nostru şi pot transforma Chişinăul într-o capitală europeană prosperă”, a menţionat Vasile Chirtoca.

El are calităţi manageriale excelente. Compania DAAC Hermes, condusă de Vasile Chirtoca, este un grup financiar-industrial, din care fac parte circa 40 de agenţi economici, pe care îi uneşte o singură strategie de dezvoltare. Aceştia activează în diferite ramuri ale economiei moldoveneşti: industria constructoare de maşini, cosmetică şi parfumerie, reparaţia şi deservirea tehnicii agricole, păstrarea şi procesarea cerealelor, comerţul cu automobile şi deservirea lor, tehnologii informaţionale etc. Volumul total al vînzărilor companiei a depăşit în 2013 cifra de 100 de milioane de euro, sumă comparabilă cu bugetul oraşului, iar numărul locurilor noi de muncă depăşeşte 2 mii.

Vasile Chirtoca pledează pentru dezvoltarea complexă a oraşului. „Protecţia mediului, plantarea copacilor, restabilirea cursului rîurilor, a nivelului apelor freatice este posibilă doar cu ajutorul unui puternic program de stat de protecţie a mediului, doar prin conştientizarea şi răspîndirea acestei conştientizări printre oameni. Astăzi a venit timpul ca statul să acţioneze, să creeze stimulente pentru atragerea investiţiilor în proiecte concrete, care ar dezvolta ţara, ar ameliora mediul financiar, precum şi modul de viaţă al cetăţenilor noştri. Mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, eu ştiu, sînt gata să participe activ în această activitate”, a declarat într-un interviu pentru NOI.md  Vasile Chirtoca. Principiul lui: mod de viaţă calitativ, confortabil pentru toate păturile societăţii.

După modelul găgăuz

Un alt potențial candidat la postul de primar este cel al Partidului Socialiştilor – Zinaida Greceanîi, care a mai candidat la postul de primar în 2005. Atunci ea a acumulat în turul doi 87,78%, dar aşa şi nu a devenit primar general al capitalei – aceste alegeri au fost declarate nule din cauza prezenţei reduse la vot. Ea are o carieră impunătoare: ministru al finanţelor, premier, deputat.

Înaintînd-o pe Zinaida Greceanîi în calitate de candidat la postul de primar, socialiştii, probabil, au pus accentul pe cariera ei, precum şi pe faptul că ea nu a fost implicată în scandaluri de rezonanţă. Deşi în ultimul timp, în presă au început să apară materiale în care se menţionează că ea are legătură cu acordarea creditelor problematice de la Banca de Economii.

„În 2008, fabrica de vinuri din Cojuşna, al cărei director era soţul premierului de atunci – Alexei Greceanîi, a primit de la BEM un credit de 1,63 milioane de lei şi $500 de mii.

În 2010, întreprinderea a falimentat. În 2011, întreprinderea „Аlsvit-print” SRL, al cărei fondator era compania off-shore „Handows Trading” a lui Alexei Greceanîi, a răscumpărat patrimoniul gajat al fabricii de vinuri, obţinînd în schimb un credit de 40 de milioane de lei de la BEM. Creditul nu a fost rambursat la Banca de Economii, care a rămas cu gajul, al cărui preţ în prezent constituie cel mult 5 milioane de lei. Pierderile băncii în acest caz constituie 58 de milioane de lei”, se arată în materialele publicate în presă.

Presa menţionează cîteva cazuri de eliberare a creditelor pe timpul cînd Zinaida Greceanîi conducea Ministerul Finanţelor, apoi cabinetul de miniştri. Nu este exclus că materiale de acest gen vor mai apărea în ajunul alegerilor primarului general, aşa cum a fost pe timpul lui Igor Dodon, cînd în 2011 a candidat la funcţia de primar al capitalei.

Atunci, practic cu cîteva zile înainte de alegeri, a ieşit la suprafaţă faptul că candidatul la funcţia de consilier municipal din partea PCRM, Anatolie Tofan, a fost condamnat în 1988 pentru violul şi omorul unei minore. Materialele au fost publicate de liberali.

Înaintînd-o pe Zinaida Greceanîi la funcţia de primar general, socialiştii, probabil, speră că se vor repeta scenariul şi rezultatele din Găgăuzia, cînd alegerile la funcţia de başcan au fost cîştigate în primul tur de către Irina Vlah, „candidata Kremlinului”, susţinută de socialiştii, care pledează pentru integrarea eurasiatică.

Însă nu putem compara regiunea găgăuză, unde este un electorat preponderent prorus, şi Chişinăul, care tinde mai mult spre vectorul european. Electoratul de la Chişinău nu va putea fi cumpărat cu vizitele funcţionarilor şi artiştilor ruşi. Cu atît mai mult cu cît, potrivit ultimelor modificări la Codul electoral, agitaţia electorală efectuată de cetăţeni străini în favoarea candidaţilor este interzisă.

A treia încercare

„Eu nu mă voi urca pe troleibuz pentru PR, nu vor alerga, nu voi răsuci piuliţe, nu voi curăţa zăpada la ora cinci dimineaţa, pentru a intra în Primărie. Există servicii speciale, care trebuie să-şi facă treaba. Trebuie de urmărit ca acestea să-şi îndeplinească obligaţiile”, a afirmat Zinaida Greceanîi, în replică la acțiunile lui Dorin Chirtoacă, înaintat de liberali la postul de primar.

El intenţionează să cîștige alegerile a treia oară, deşi a dezamăgit chiar şi electoratul său stabil. În ultimii opt ani de conducere a lui Chirtoacă, oraşul s-a transformat într-o „gospodărie abandonată”: trotuare stricate, plantaţii verzi distruse, creşte numărul anexelor ilegale, a mansardelor, sistemul transportului public şi drumurile lasă de dorit. De asemenea, el este acuzat de „politizare excesivă” a activităţii Primăriei. Oamenii au obosit de spectacole şi show-uri televizate.

Însă Dorin Chirtoacă crede altceva. Prezentînd săptămîna aceasta raportul privind rezultatele activităţii în ultimii 8 ani, el a comunicat că „timp de opt ani de aflare a sa la conducerea Chişinăului, oraşul s-a schimbat, iar viaţa cetăţenilor s-a ameliorat”. Au fost create 30 de mii de locuri de muncă, au fost reparate capital peste 20 de străzi, au fost implementate proiecte de iluminare a străzilor, a fost înnoit parcul de troleibuze, a fost curăţat lacul Valea Morilor şi amenajat parcul din jurul lui.

Printre priorităţile pentru viitor, dacă desigur va fi ales, Chirtoacă a menţionat: eradicarea corupţiei, reabilitarea fondului locativ, ameliorarea activităţii transportului public, reparaţia drumurilor şi trotuarelor, renovarea parcurilor. Ultima sună ridicol, ţinînd cont de scandalurile cu darea în arendă sau vînzarea terenurilor în parcuri pentru construcţia blocurilor locative.

Pasărea Foenix

O parte a electoratului care a pierdut încrederea în Dorin Chirtoacă ar putea fi „preluată” de către activistul, membrul fondator al Asociaţiei de Informare şi Instruire Europeană, Oleg Brega, care de asemenea, ţinteşte segmentul „de dreapta” al electoratului. El a candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, la fel în calitate de candidat independent, obţinînd cele mai bune rezultate printre candidaţii independenţi – 0,88% sau peste 14 mii de voturi ale alegătorilor.

În afară de Brega, în calitate de candidat independent intenţionează să participe la cursa electorală şi pretorul sectorului Rîşcani al capitalei, Mihail Cîrlig, juristul, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron, activiştii Sergiu Barcari şi Ruslan Costin, preşedintele Organizaţiei Obşteşti „Salvgardare”, Maia Laguta. Ultima a candidat la postul de primar al Chişinăului în 2011, acumulînd 0,2% (699 din voturile alegătorilor).

Pentru a se înscrie în cursa electorală, candidaţii independenţi la postul de primar trebuie să acumuleze 10 mii de semnături în susţinerea lor. Ei au primit deja listele de la Consiliul Electoral de Circumscripţie Chişinău.

De asemenea, a intenţionat să candideze la funcţia de primar preşedintele Asociaţiei „Pro Chişinău”, Marcel Darie, precum şi cunoscutul om de afaceri, fostul vicepreşedinte al concernului rus „Lukoil”, Nicolai Ciornîi. Cel mai probabil, el nu îşi va lansa campania electorală.

Totuşi, e puţin probabil că candidaţii independenţi vor putea schimba cursul actualei campanii electorale. În general, în Moldova, oamenii nu votează pentru candidaţii independenţi. Însă voturile lui Dorin Chirtoacă ar putea ajunge şi la candidatul liberal-democraţilor, preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean. El deja a fost primar din 1994 pînă în 2005. Pe fundalul actualului dezmăţ din oraş, cetăţenii îşi amintesc de timpurile cînd Serafim Urechean se afla la conducerea Primăriei.

Serafim Urechean ar putea acumula voturi de protest, deşi mulţi chişinăuieni ţin minte şi corupţia ce domina Primăria pe timpul acestuia. De aceea, figura lui Urechean este neunivocă. Probabil, din acest motiv, liberal-democraţii au tergiversat cu înaintarea candidaturii la postul de primar, deşi Serafim Urechean anunţase anterior în repetate rînduri că intenţionează să candideze la această funcție.

Un candidat necunoscut rămîne a fi reprezentantul „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi – Ilian Caşu, care nu este cunoscut în societate, deşi este vicepreşedintele partidului. „În primăria condusă de Caşu va domina primatul legii. Vom avea un dialog permanent cu orăşenii. Am cîteva direcţii prioritare pentru asigurarea confortului în oraş”, declară Caşu, care a absolvit Universitatea din New York, şi-a făcut masteratul în SUA, iar în perioada 2007-2014 a fost consilier politic al Ambasadei Turciei la Chişinău.

Totodată, apare întrebarea „De ce la postul de primar al Chişinăului nu candidează Renato Usatîi?”, care are o popularitate mai mare. Sau Renato Usatîi nu a planificat să înainteze o candidatură puternică pentru a-i susţine pe socialişti în persoana Zinaidei Greceanîi? Deşi nu mai puţin interesante sînt motivele neparticipării liderului socialiştilor, Igor Dodon, în cursa pentru oraş. Experţii presupun că atît Renato Usatîi, cît şi Igor Dodon, posibil, se tem de eşecul în alegeri şi vor să-şi păstreze imaginea în faţa alegătorilor. Însă este evident că candidaturile lor sînt cu mult mai puternice decît candidaţii înaintaţi oficial.

Deocamdată rămîne deschisă întrebarea privind candidatul Partidului Democrat. Pînă în prezent, au fost examinate cîteva candidaturi, inclusiv cea a actualului ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţilor, Pavel Filip. Însă, deocamdată, PDM nu se grăbeşte să-şi anunţe participantul. Și-a înaintat candidatura și blocul din partidele cu care merge în alegeri formațiunea ex-premierului Iurie Leancă. Acesta este politologul Oazu Nantoi.

Ţinînd cont de meritele candidaţilor prezentaţi, experţii consideră că primarul capitalei nu va fi ales în primul tur, deoarece s-ar putea întîmpla că nimeni dintre concurenţi nu va putea acumula cele 50% plus un vot. „Cîştigătorul va fi desemnat în turul doi”, menţionează experţii. Acest fapt este confirmat indirect şi de ultimul sondaj sociologic efectuat de Asociaţia Sociologilor din Moldova.

Potrivit sondajului, 28,9% dintre respondenţi l-ar alege pe Dorin Chirtoacă, 22,1% — pe Igor Dodon, 9,6% — pe Zinaida Greceanîi, 8,0% — pe Iurie Leancă, 6,5% — pe Serafim Urechean, 6,2% — pe Renato Usatîi, 4,4% — pe Vladimir Filat sau candidatul PLDM, 2,1% — pe Vladimir Plahotniuc sau candidatul PD şi 3,5% pentru oricare alt candidat. Totodată, 23% dintre respondenţi au declarat că nu ştiu pentru cine vor vota. Alte 8% nu au oferit un răspuns concret.

Dar trebuie să menţionăm că sondajul a fost realizat în perioada 1-12 aprilie 2015, cînd era cunoscută doar candidatura lui Dorin Chirtoacă. De aceea nu putem exclude că primarul ar putea fi ales în primul tur.

Notă

În cadrul alegerilor locale vor fi alese 12578 de persoane, dintre care 10564 de consilieri de nivelul întîi, 1116 consilieri raionali şi 898 de primari.

 

SURSA: NOI.MD