Lustraţia sau mai simplu – „purificarea” puterii

Lustraţia sau mai simplu – „purificarea” puterii

Lustraţia (din latină „lustratio”) înseamnă un ritual de purificare a pruncului, ce include o jertfă, practicat în Grecia Antică şi Roma Antică. Pentru majoritatea oamenilor cele mai accesibile explicaţii pentru această noţiune sînt: a sfinţi, a lumina, a purifica.

În prezent, noţiunea de lustraţie este aplicată deja ca măsură legislativă şi practică de neadmitere în serviciul public, în aparatul administraţiei publice, în organele de drept, în alte postul importante şi în instituţiile de învăţămînt a persoanelor indezirabile puterii, cel mai frecvent, din motive politice, şi a persoanelor ce au avut legătură cu regimurile anterioare.

Se prevede că procesul de lustraţie trebuie să confere legitimitate noii puteri prin detaşarea hotărîtă de practica vechiului regim, percepută drept una criminală, coruptă şi ilegală.

Şi la noi în Moldova, în ultimii ani, persoanele cu funcţii de răspundere din administraţia publică în activitatea sa s-au condus nu de legislaţie, ci de indicaţiile conducerii. Anume de aceea una dintre măsurile neîntîrziate ale actualei conduceri trebuie să fie „purificarea” puterii.

Legislaţia privind lustraţia şi aplicarea acesteia au divizat Europa în adepţii şi adversarii lustraţiei. Cele mai hotărîte forme de lustraţie au fost adoptate în ţările în care societatea s-a opus cu înverşunare vechiului regim – în Cehia şi Polonia.

În statele unde, în principiu, la putere au rămas reprezentanţii vechiului regim, lustraţia nu a fost aplicată sau nu a fost adoptată legislaţia respectivă. Printre acestea pot fi menţionate Rusia, Belarus, România şi Moldova. În ţările în care peste cîţiva ani la putere au revenit partidele vechi – Ungaria, Slovacia şi Bulgaria – procesul de lustraţie s-a desfăşurat în forme mai blînde şi treptat s-a oprit.

Un şir de politicieni dintre foştii disidenţi precum Leh Walesa, Vaclav Havel, Jeliu Jelev erau adversarii lustraţiei şi luptau pentru menţinerea procesului într-un cadru îngust, care încercau să prevină reglările de conturi cu fosta nomenclatură de stat. Conferinţa bisericilor europene a pledat pentru apărarea drepturilor angajaţilor organelor reformate ale securităţii din ţările Europei de Est.

Rusia

La începutul anilor 90, în Rusia erau discutate propunerile privind lustraţia, care se rezumau la limitarea participării organizatorilor şi promotorilor politicii totalitarismului în viaţa social-politică sau eliminarea lor din sferele sociale şi economice, ce le asigurau influenţa în societate la orice nivel.

Aceste propuneri însă, practic, nu au fost transpuse legislativ. Prima şi singura măsură de lustraţie în Rusia a fost Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice din octombrie 1991. Această lege a consfinţit norma conform căreia angajaţii CEKA, GPU-OGPU, NKVD, MGB şi procuraturii, precum şi judecătorii care au participat la investigarea şi examinarea dosarelor privind represiunile politice, trebuie să poarte răspundere penală.

Datele despre persoanele declarate vinovate de falsificarea dosarelor, aplicarea metodelor ilegale de anchetă, de săvîrşirea actelor împotriva justiţiei, au fost publicate periodic în mass-media. Însă punerea în practică a acestor prevederi nu a fost efectuată şi sînt cunoscute doar cazuri singulare de abordare a problemei privind tragerea la răspundere a unor asemenea persoane, precum şi de refuz în reabilitarea post-mortem a participanţilor la represiuni, deşi şi aici au fost abordări discriminatorii.

Ucraina

Începînd cu anul 2005, după victoria „revoluţiei portocalii”, deputaţii unor fracţiuni, care l-au susţinut pe noul preşedinte, au propus cîteva proiecte de lege a lustraţiei în Ucraina.

În acestea se propunea stabilirea principiilor juridice şi organizatorice de desfăşurare a procesului de lustraţie faţă de candidaţii la posturile de conducere în organele puterii legislative, executive şi judecătoreşti, în instituţiile de învăţămînt, mass-media, partide politice şi organizaţiile nonguvernamentale. Fiecare dintre aceştia, în opinia autorilor proiectului de lege, trebuiau supuşi unui control privind implicarea în falsificarea alegerilor prezidențiale în 2004.

Drept al doilea motiv pentru interdicţia de a ocupa anumite funcţii era menţionată „cooperarea conştientă şi secretă cu angajaţii serviciilor operative” ale fostului KGB al URSS, iar din 1991 – cu serviciile speciale ale altor state „în calitate de informator secret sau asistent în obţinerea operativă a informaţiei”.

În 2012 a fost propus un nou proiect de lege cu privire la lustraţie, în care, de asemenea, era propusă limitarea dreptului de a ocupa anumite funcţii pentru cetăţenii care în trecut au colaborat cu KGB al URSS sau cu serviciile speciale ale altor state.

Însă niciunul dintre proiectele de lege menţionate nu au trecut de Rada Supremă.

La începutul anului 2014, lustraţia funcţionarilor publici a devenit una dintre revendicările principale ale participanţilor la Euromaidan.

Totodată, fără a aştepta adoptarea legii privind lustraţia, pe lîngă guvern a fost creat un comitet obştesc pentru lustraţie. Comitetul, care a activat pe bază de voluntariat a elaborat proiectul de lege cu privire la purificarea puterii, care, în iunie 2014, a fost transmis noului preşedinte ales, Petro Poroşenko.

Pe 16 septembrie 2014, Rada Supremă a adoptat Legea cu privire la purificarea puterii, sub presiunea activiştilor Euromaidanului, adunaţi în faţa clădirii. De notat că în urma examinării proiectului de lege au fost introduse circa 400 de amendamente.

Sub incidenţa acestei legi cad circa un milion de funcţionari, angajaţi publici, angajaţi ai organelor de drept. În cadrul efectuării lustraţiei, din organele publice trebuie alungate persoanele care nu pot explica provenienţa veniturilor familiilor lor. Totodată, din organele administraţiei publice trebuie să plece persoanele care au susţinut acţiunile împotriva Ucrainei în Crimeea şi Donbass.

Georgia

În octombrie 2010, Parlamentul Georgiei a adoptat o lege ce interzice ocuparea funcţiilor cu demnitate publică de către persoanele care au activat în KGB sau care s-au aflat în funcţii de conducere în PCUS.

În iunie 2011, Parlamentul Georgiei a adoptat unanim Legea lustraţiei. Persoanelor care ajungeau sub incidenţa acestei legi li s-a propus să demisioneze timp de o lună de la intrarea legii în vigoare.

Georgia este prima ţară neeuropeană care a efectuat desovietizarea. Este interesant că legea lustraţiei a fost promulgată de preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, care în tinereţe a făcut armata în trupele de grăniceri, care se afla pe atunci în subordinea KGB al URSS.

Germania

Potrivit Legii cu privire la documentaţie a Ministerului Securităţii Naţionale al RDG, adoptată în 1991, toţi cetăţenii Germaniei de Est au primit acces la dosarele sale. Concomitent cu Acordul privind unificarea Germaniei, a fost inclus un punct despre faptul că angajaţii instituţiilor publice şi judecătorii trebuie să depună repetat cererile de angajare la lucru.

Toate arhivele au fost transmise aşa-zisei comisii Gauck – după numele pastorului din Rostok, fost disident căruia i-a fost încredinţată gestiunea accesului la documente. Instituţia lui număra cîteva mii de angajaţi, iar iniţial, aceştia erau doar nemţi din vestul ţării. Organele publice au obţinut dreptul de a solicita din arhivă informaţii despre fiecare candidat la un loc de muncă. Dacă era depistată informaţia că pretendentul a colaborat cu serviciile secrete, atunci el era respins.

Deşi se presupunea că va exista un control strict asupra arhivelor, unele liste cu agenţi au apărut totuşi în presă, iar în zilele noastre – pe Internet, fapt ce a condus la numeroase demiteri din companii private şi la oprobriu public. Autorităţile RFG utilizau arhivele „Stasi” pentru discreditarea persoanelor din Estul Germaniei.
România

Legea lustrației a fost adoptată de Senatul din România, la inițiativa liberalilor, în 2006, iar ulterior a fost blocată de Comisia juridică a Camerei deputaților, după care doar în 2012 Camera a aprobat legea. Totodată, deputații au recunoscut că au întîrziat cu cel puțin 10 ani în adoptarea legii. Documentul prevede interdicția la ocuparea funcțiilor de către foștii membri de partid timp de cinci ani de la adoptarea legii. Însă acestora li s-a permis să candideze la funcții de răspundere. Documentul a fost contestat de nenumărate ori la Curtea Constituțională de către reprezentanții diferitor partide. Primii au depus contestația social-democrații.

Noul premier al României, numit recent, Dacian Cioloș, deja a declarat că o prioritate a guvernului său va fi lustrația politică completă deja „conform standardelor Bruxelles-ului” a sistemului administrativ și a tuturor angajaților publici, conducătorilor de ministere, la nivel de județ și prefecturi, începînd cu ianuarie 2016. Asta deoarece procedura de lustrație nu a fost finalizată pe parcursul a 25 de ani după revoluție, a comunicat noul premier. Pentru aceasta nu va fi necesară o nouă lege a lustrației. Deja a fost anunțată componența noului guvern, în care TOATE persoanele noi propuse de premierul desemnat nu sînt membrii vreunor partide, sînt profesioniști, integri și deschiși spre dialog.

Moldova

La noi, proiectele Legii lustrației au fost trimise spre examinare Parlamentului la începutul anilor 90, apoi în 2012, separat, de către două partide ale Alianței – de liberali și liberal-democrați. Primul proiect propunea interzicerea numirii în funcții a foștilor colaboratori ai Partidului Comunist și KGB. Liberalii cereau desecretizarea listelor de persoane care au colaborat cu KGB.

Soarta proiectelor a rămas incertă pînă în prezent. Liberalii nu mai cer listele. Se pare că după numirea reprezentanților săi la conducerea SIS, problema a fost soluționată, iar necesitatea legii a dispărut. Însă liberal-democrații au început discuțiile privind lustrația sistemului judecătoresc, imediat după arestul liderului lor.

Dacă la începutul anilor 90 cererea de lustrație a foștilor colaboratori ai Partidului Comunist și KGB era cumva justificată, astăzi aceste cerințe deja sînt depășite, din simplul motiv că toți colaboratorii se află deja la pensie, iar unii dintre ei nu mai sînt în viață. Astăzi tot mai evidentă devine problema lustrației pentru corupție, îmbogățire ilicită, adoptarea și interpretarea legilor după propriul plac – personal, sau de partid, promovarea rudelor în funcții publice în cadrul structurilor subordonate.

În prezent, unii lideri de partid se tîrguiesc fără jenă, deschis, cu funcțiile publice. Resursele informaționale abundă de numele unor conducători concreți de diferit calibru, care nu trăiesc din mijloace oficiale. Însă TOȚI ignoră aceste informații. Fiecare al cincilea judecător din sistem a indicat în declarațiile sale de venit și proprietate pentru 2013-2014 cel puțin un obiect imobiliar sau o sumă de bani primite „în dar”. În special, este vorba despre case, terenuri și bani.

Experții în domeniul justiției afirmă că asemenea donații, în realitate, sînt niște acte de corupție mascate. Iar acest fenomen rămîne în afara atenției Consiliului Superior al Magistraturii, Comisiei Naționale de Integritate și Comisiei Naționale Anticorupție. Putem presupune că la finele anului 2015 numărul acestor declarații și valoarea „darurilor” vor crește semnificativ, deoarece pentru „cadourile” din anii trecuți nici un judecător nu a fost tras la răspundere.

Din 426 de magistrați ai corpului judecătoresc, 85 au declarat primirea „în dar” a cel puțin unui obiect material. 37 dintre aceștia activează în judecătoriile din Chișinău, inclusiv 5 judecători la Curtea Supremă de Justiție, 10 judecători din Bălți și cîte trei în 22 de instanțe raionale. Astfel, judecătorii din aproape toate judecătoriile au recunoscut, fără jenă, că au primit cadouri. Toți judecătorii care au recunoscut primirea „darurilor” au obținut: 79 de terenuri, 35 de apartamente, 29 de case, 19 obiecte imobiliare și spații comerciale, precum și 3 garaje.

Informația de mai sus despre faptul cum au fost soluționate problemele lustrației în diferite țări ar putea fi utilă pentru elaborarea propriei legi. Este important însă nu să începem a căuta pisica neagră într-o cameră întunecată, dar să-i scoatem la iveală pe actualii politicieni de la putere care activează nu în interesele poporului, dar pentru propria îmbogățire, fără a acorda atenție la situația acestui popor chinuit.

Din anii 90 încoace, la putere s-a aflat deja toată elita politică, unii chiar de două ori. Și de fiecare dată ei făceau noi promisiuni – iată degrabă va fi și marea, și sarea. Iar în realitate, doar în ultimii 6 ani, situația oamenilor simpli s-a înrăutățit semnificativ. Și această înrăutățire continuă vertiginos. A rămas doar să se recurgă la reținerea plăților salariale pentru bugetari și a pensiilor, pentru vreo trei ani, așa cum a fost în anii 90. Și se pare că acest scenariu este destul de real.

Este foarte important ca la elaborarea propriei legi a lustrației să vedem cine este interesat în aceasta – puterea sau poporul! Este evident că politicienii aflați la putere, care vor trebui să elaboreze și să adopte legea respectivă, nu vor fi de acord să se purifice pe ei înșiși, aceasta va fi o procedură de „purificare” a rîndurilor lor, dar nu a oponenților.

Însă în prezent, NU SÎNT inițiatori ai proiectului de lege a lustrației, atît de necesar. NIMENI dintre reprezentanții PARTIDELOR de la GUVERNARE sau DE OPOZIȚIE și ai celor trei RAMURI ALE PUTERII SUPREME nu se grăbește să inițieze legea lustrației. Singurii care încearcă să vorbească despre necesitatea legii lustrației sînt protestatarii din piață. Dar ei nu sînt auziți. Păcat! Situația este de așa natură, că deja va fi imposibil de schimbat ceva și atunci, să nu dea Domnul, va fi tîrziu!

 

SURSA: NOI.MD