Publicarea raportului Kroll: între așteptările poporului și încăierarea cleptocraților

Publicarea raportului Kroll: între așteptările poporului și încăierarea cleptocraților

Oricât ar părea de paradoxal, darcea dintâi afectată de publicareamult râvnită a raportului Kroll pare fie mulțimea care a cerut înstradă dezvăluirea cât mai grabnicăa rezultatelor investigației. Insatisfacția ei este explicabilă.

Dezamăgiții

Vulgul n-a găsit confirmarea suspiciunilor sale în privința unor nume de rezonanță din prima linie a claseipolitice care, în opinia masei de protestatari, urmează înfundepușcăria neîntârziat, încă înainte de căderea amurgului. Unii lideri deopinie ai manifestației de duminică, bine intenționați, de altfel, dardiletanți în materie de consultanță și anchete financiare, merg până-nîntr-acolo încât spună niște contabili de la Chișinău ar fi făcut otreabă mai bună decât detectivii particulari americani.

Toate aceste rătăciri ale minții pot găsi și înțelegere, și scuze. Publiculuitrebuie i se explice, așa cum face ex-premierul Ion Sturza, deexemplu, raportul Kroll nu este un dosar penal, ci un audit public care formulează ipoteze de lucru pentru ancheta ulterioară.

Dezamăgite par a fi și unele elemente politicianiste din vârful protestelorpopulare care, deși își dau seama de valoarea documentului Kroll,susțin cum nu au găsit nimic nou în raport. investigația ar fiinutilă. banii pentru efectuarea ei ar fost aruncați pe fereastră.Minciuni.

Aceste persoane ipocrite nu pot găsi înțelegere, iar scuze nici atât. Ele reprezintă niște cercuri de interese obscure, care caută să profite de nemulțumirea poporului de pe urma jafului din bănci pentru a-și promova propriile interese oculte și înguste de grup.

Disperații

Disperate de-a binelea însă par a fi cercurile politice. Și cele de la guvernare, și cele din opoziție. Dar și persoanele implicate nemijlocit în subtilizarea miliardelor de lei din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Și nici nu-i de mirare.

Raportul Kroll reprezintă o investigație relevantă care demască autorii tâlhăriei. Le oferă procurorilor probe mură-n gură în privința unor pezevenchi care s-au văzut siliți să acționeze, ca să zic așa, în teren, furând la vedere.

Totodată, documentul creează premise pentru identificarea beneficiarilor din umbră ai jafului din cele trei bănci. Sunt dezvăluite urme, piste, conexiuni etc.

Raportul este bine făcut, temeinic argumentat și riguros structurat. Subscriu la părerea aceluiași Ion Sturza care consideră că nimeni la Chișinău n-ar fi reușit să descâlcească acest ghem. Cu tot respectul fata de specialiștii moldoveni, spune el, este greu de crezut că ei sunt capabili să descifreze de unii singuri această escrocherie a secolului.

Ca să nu mai spun că raportul este și inteligibil. Se citește ca un thriller norvegian.

Firul Ariadnei

Investigația efectuată se constituie într-un fel de fir al Ariadnei care creează condiții excelente anchetelor ulteriore să iasă cu bine din coridoarele întortocheate ale matrapazlâcurilor bancare de la noi și să găsească în cele din urmă calea spre adevăr. Totodată, raportul Kroll probează patru lucruri.

Primul. Cadrul legislativ pentru sistemul bancar de la noi este atât de defectuos încât le deschide seifurile unor hoți sus-puși, permițându-le să fure cu autocarul, avionul și chiar cu trenul.

Al doilea. Autorul nemijlocit al jafului a fost grupul criminal Ilan Shor care, prin persoane interpuse, firme fantome și credite fictive, au sustras miliarde de lei din cele trei bănci.

Al treilea. Legăturile tenebre între diferiți jucători antrenați în acest jaf, date în vileag de ancheta Kroll, demonstrează că urmele tâlhăriei duc spre Federația Rusă.

Al patrulea. Banca Națională cel puțin în ultimii doi ani, când fuseseră devalizate băncile, nu a avut o reacție promptă, creând impresia că se eschivează să-și facă datoria. De unde și concluzia că în spatele prădăciunii se afla influente cercuri politice din vârful piramidei de la Chișinău.

Peștii se văd, urmează rechinii

Urmează cea de-a doua etapă a investigației care ar trebui să identifice și marii interlopi ascunși în culisele politice. Trezesc suspiciuni însă speculațiile tot mai frecvente potrivit cărora o atare anchetă nu ar mai fi posibilă, iar de vină ar fi publicarea intempestivă a raportului „Kroll”.

La diferite televiziuni au apărut niște comentatori care susțin că detectivii americani ar fi impus mai multe clauze de confidențialitate pentru a asigura buna desfășurare a celei de-a doua etape a investigațiilor, iar nerespectarea lor va prejudicia cercetarea ulterioară. Se induce ideea cum că poporul inconștient și presa populistă ar  fi pus o presiune exagerată asupra autorităților, forțându-le să publice  înainte de termen rezultatele investigației și periclitând ancheta. Aberații.

Respectivii comentatori uită sau se prefac a uita că anume reprezentanții puterii au cerut, prin Maia Sandu, Vlad Filat și, nu în ultimul rând, prin Andrian Candu, publicarea cât mai grabnică și integrală a raportului. Se sugera că și guvernatorul BNM n-ar avea nimic împotrivă.

Mai mult decât atât. Chiar alianța de guvernământ (APME)  a decis să dea publicității raportul, ca apoi să amâne dezvăluirea informațiilor, enervând opinia publică. Nu știau guvernații sau dl Drăguțanu că există clauze de confidențialitate când spuneau într-o zi de vineri că cel târziu luni raportul va fi publicat?

Ce se întâmpla cu ei oare când făceau astfel de promisiuni? Erau inconștienți, beți sau pur și simplă nătărăi? Anume faptul că puterea nu s-a ținut de cuvânt, refuzând să-și onoreze angajamentul asumat public, a revoltat la culme societatea care, suspectând guvernarea de rea-credință, a ieșit în stradă să protesteze.

Încercarea de-a pune toată responsabilitatea pe populație sau pe mass-media arată că politicienii caută să recurgă la noi tertipuri pentru a tergiversa sau chiar a împiedica continuarea investigațiilor și tragerea la răspundere a tâlharilor de mare calibru. Deocamdată sunt prinși doar peștii care au ieșit la suprafața apelor tulburi ale acestei afaceri murdare. Rechinii însă se ascund în adâncuri.

Petru Bogatu,

http://www.politicon.md/publicarea-raportului-kroll-intre-asteptarile-poporului-si-incaierarea-cleptocratilor

Tagged with: