Teroare în Franța. Începutul sfîrșitului sau sfîrșitul începutului?

„Ceea ce s-a întîmplat seara în Paris și San-Denie, lîngă Stade de France este un act de război. Iar pe timp de război, țara trebuie să adopte decizii respective”, Francois Hollande (președintele Franței).

Franța, o țară minunată, bogată prin istoria și cultura sa, a pășit într-o nouă eră. În urma celor șase atacuri din Paris și suburbia capitalei franceze, vineri, 13 noiembrie, au decedat 128 de persoane, 300 au fost rănite, 80 dintre care se află în stare critică.

Dacă cineva consideră că evenimentele din Franța sînt temporare, greșește amarnic. Gruparea Stat Islamic a revendicat actele teroriste. Pe întreg teritoriul Franței a fost decretată situație excepțională. Ultimele acte teroriste din Paris, probabil, sînt doar începutul unei invazii masive a unui subiect politic străin și foarte furios, al cărui nume este fundamentalism. Ideile radicale ale acestuia abia încep să se manifeste în Europa.

Uitînd de cultura istorică, de misiunea ei, de conservatismul sănătos, elita europeană a primit un răspuns clar. Faptele vorbesc de la sine. Noi vedem la ce poate aduce toleranța excesivă și negarea propriei identități. Mazochismul istoric, care a devenit o parte a vieții cotidiene a europenilor, cu siguranță, va atrage noi politicieni sadici.

Menționăm că faptele erau evidente. Mulți politicieni raționali au avertizat conducerea Franței și UE. Persoane de genul Marine Le Pen afirmau mereu că migrația în masă trebuie oprită, că trebuie restabilite valorile creștine tradiționale și naționale, însă toate acestea intrau pe o ureche și ieșeau pe alta.

Ultima reacție a liderului Frontului Popular, Le Pen: „Președintele a decretat situație excepțională și controlul temporar la frontieră, este bine. Dar, în pofida Uniunii Europene, Franța trebuie din nou, la urma urmelor, să aibă posibilitatea de a-și gestiona propriile hotare”.

În ce constă sensul celor întîmplate? Doar în politica de migrație greșită? Nu. Franța astăzi e prima. E doar începutul. Evenimentele nu se lasă așteptate și toate acestea sînt o consecință a politicii iraționale a elitelor europene în Orientul Apropiat. În loc să întărească acolo regimurile, elitele laice normale, politicienii europeni ultraliberali destabilizează situația, susținînd cercurile politice cele mai marginalizate ale Orientului Apropiat și Maghrebului.

Să ne amintim de Tunisia, unde a început primăvara arabă. Cu cîtă încîntare presa și liderii politici din Europa au reacționat la începutul ei în 2011. Aceasta s-a întîmplat nu demult, însă, timp de cîțiva ani, stabilitatea din regiune a fost distrusă complet. Tunisia, Libia, moartea cruntă a lui Gaddafi, tulburările din Egipt, Yemen și, în sfîrșit, politica irațională față de Siria și conducerea ei.

La ce se gîndeau, la ce sperau aceste proeminente persoane politice? Că acești oameni înnebuniți de război și teroare vor fugi pe Marte? Sau poate că America însorită le va deschide ușile?

Totul a fost clar din start. Mai mult, astăzi devine cunoscut faptul că un șir de oligarhi europeni conștient și planificat deja de cîțiva ani sponsorizează strămutarea maselor nevoiașe din Est spre Europa. În ce scop? Or, potrivit datelor Institutului de Politici pentru Migrație, astăzi, în Europa se află de la 7 pînă la 8 milioane de migranți ilegali din Africa. Aproximativ două treimi dintre aceștia sînt originari din Africa de Nord.

Presa occidentală liberală ignoră faptul că nivelul criminalității în Europa a început să crească vertiginos după fluxul masiv de migranți, mulți dintre care nu seamănă deloc cu bătrîni sau copii nevoiași. De pe ecranele televizoarelor ne privesc niște tineri vînjoși. Mai mult, ei sînt bine pregătiți, știu încotro să meargă și dispun de resurse materiale.

Toate acestea seamănă cu o rețea de migrație bine pusă la punct. O rețea care contribuie la deplasarea în zona europeană a celor care pot destabiliza în viitor situația în Europa, iar apoi, ridicîndu-și glasul, obținînd cetățenie, vor începe să submineze regulile și să creeze în regiune propriile structuri politice.

Cîndva cu un asemenea fenomen s-a confruntat și Imperiul Bizantin, despre care pînă astăzi au ajuns doar amintiri. Moliciunea sa, modul de viață monahal, a subminat spiritul roman. Cînd a venit timpul, acolo pur și simplu nu avea cine să opună rezistență invaziei otomane.

Această civilizație s-a distrus singură. Uitînd că lumea noastră este o anumită realitate, departe de Împărăția Domnului, că aici învinge cel mai puternic, care se gîndește la ziua de mîine, la strămoșii săi, la copii și soție. Învinge cel care manifestă voință de viață, dar nu se ocupă timp de 100 de ani cu autoflagelarea și autodistrugerea. Constantinopolul a uitat toate acestea, iar istoria l-a uitat pe el.

Ce o așteaptă pe Europa, or, ea merge pe cărarea bătătorită de bizantini? Mai mult, situația ei e și mai proastă. Bizanțul avea cel puțin valori creștine. Europa de astăzi luptă cu simbolurile strămoșilor săi, ignorînd faptul existenței patrimoniului istoric și cultural al civilizației nu chiar celei mai înapoiate de pe Pămînt.

Însă situația este foarte complicată. Noi chiar putem presupune că în această direcție politică este prezentă o componentă a teoriei conspirației. Or, cineva organizează toate aceste procese și cineva le stimulează material. Vom invoca doar unele fapte din surse independente.

Politologul din Skopje Milenko Nedelkovski consideră suspect faptul că 90% dintre migranții care vin în Macedonia și Serbia sînt bărbați. Despre aceasta comunică publicația sîrbă „Kurir”. Publicația informează că fluxurile migraționale în această direcție sînt finanțate prin intermediul organizației pentru apărarea dreptului a familiei Rothschild și precizează că prețul călătoriei în Europa pe mare constituie 3-3,5 mii de euro, iar într-o țară concretă a UE – 7-11 mii de euro.

În opinia experților site-ului „RusNext”, familia Rothschild poate avea următoarele scopuri: „Continuarea politicii globaliste de distrugere a culturilor tradiționale. Migranții sînt chemați să genereze o criză de identitate a popoarelor europene, a culturilor și valorilor europene tradiționale. Prin multiculturalism, adică, prin înlăturarea noțiunii de cultură locală, autohtonă, dominantă. Toți sînt egali – și musulmanii, și creștinii, și arabii, și nemții (în Germania, spre exemplu), deci înseamnă că nicio cultură nu are prioritate. Înseamnă că cultura ca atare se sfărșește și rămîne o vinegretă tolerantă”.

„George Soros are nevoie de revoluție în Europa?”, titra recent prestigioasa publicație de dreapta „The American Conservative” (SUA). În articol, în special, se menționează: „Nu subminează oare George Soros (persoana de încredere a familiei Rothschild) suveranitatea europeană de stat? Acum cîteva săptămîni, premierul Ungariei, Victor Orban, l-a acuzat pe finanțistul și miliardarul Soros de faptul că contribuie la afluxul pe continentul european a refugiaților din Orientul Apropiat și din alte regiuni… Activiștii de genul lui Soros, ale căror organizații poartă o parte din vină pentru apelurile către migranți de a veni în Europa și îi determină pe europeni să declare frontierele și suveranitatea drept vestigii ale trecutului, încearcă să ne lipsească din start de dreptul la suveranitate și îi blamează pe cei care își păstrează identitatea creștină învechită”.

O altă declarație a liderului ungar V. Orban ne pune pe gînduri. „Totul ce se întîmplă sub ochii noștri creează consecințe incendiare pentru întreaga Europă, a declarat recent Orban pentru publicația „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Răspunsul european este o nebunie. Noi trebuie să recunoaștem că întreaga răspundere pentru această situație o poartă Uniunea Europeană, cu politica sa eronată de migrație”.

S-ar părea că totul este evident și clar. Însă cînd lucrurile ajung la faza de implementare, comunitatea europeană face un pas înapoi. Se declanșează imediat o isterie privind valorile liberale. Dar domnilor, opriți-vă și gîndiți-vă. Astăzi pămîntul vostru fuge de sub picioare. Astăzi, voi aveți o masă de probleme existențiale, criză economică și, desigur, aveți o identitate și cultură ștearsă. Ce veți face cu toate acestea cînd în casa voastră vor veni cei cărora le sînt străine tradițiile și valorile voastre?

În acest sens, publicația catolică „La Croix” scrie: „Astăzi, în fața Franței stă o sarcină mult mai dificilă. În Franța vin migranții, în special din țările musulmane și puțini dintre cei veniți doresc să renunțe la identitatea lor națională și religioasă. Însă Franța a fost și trebuie să rămînă o țară a „libertății, egalității și fraternității”.

Presa franceză încearcă să abordeze problema foarte atent. Însă aceasta este cu mult mai adîncă decît valorile iacobine din timpul marii revoluții franceze. Astăzi, problema nu constă în păstrarea acestor valori, dar în păstrarea casei unice europene. Casei care mîine s-ar putea prăbuși și care va fi dezmembrată pe cărămizi de către comunitățile politice pasionale și religioase. Iar pe ruinele vechii Europei ar putea apărea a asemenea o forță, un mutant politic, încît noi ne vom uita identitatea și valorile strămoșilor noștri. Noi, pur și simplu, ne-am putea pierde fața, lăsînd istoriei doar o amintire tristă despre existența unei civilizații odinioară mărețe.

 

SURSA: NOI.MD

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *