TOP-10 politicieni care au beneficiat de pe urma crizelor politice

TOP-10 politicieni care au beneficiat de pe urma crizelor politice

Chiar dacă crizele politice au efecte negative asupra societăţii, totuşi, ele avantajează anumiţi politicieni. TRIBUNA a realizat un clasament convenţional, ce se referă la mai multe crize politice prin care a trecut Moldova, dar şi la cei care, cu sau fără voia lor, au avut de cîştigat de pe urma acestora.

1). Petru Lucinschi

Pe data de 2 februarie 1993, Președintele Parlamentului, Alexandru Moșanu, Prim-vicepreședintele Parlamentului, Ion Hadîrcă, Președintele Comisiei pentru relațiile externe a Parlamentului, Vasile Nedelciuc și Președintele Comisiei pentru publicitate și mijloacele de informare în masă a Parlamentului, Valeriu Matei și-au prezentat demisia în bloc. Ca urmare a crizei politice la nivel parlamentar, a avut loc o reconfigurare a conducerii Legislativului, care l-a adus în funcţia de Speaker pe Petru Lucinschi, pe data de 4 februarie. El a fost reales în această funcţie pe data de 29 martie 1994, iar în decembrie 1996, folosindu-şi popularitate ca Speaker, a fost ales Preşedinte al RM.

2). Ion Sturza

La începutul anului 1999, ca urmare a retragerii PPCD de la guvernare, a căzut Guvernul Ciubuc-II, ţara intrînd într-o pronunţată criză politică. Ea a putut fi depăşită cu ajutorul „votului de aur” al deţinutului politic Ilie Ilaşcu, care era şi deputat. Ca urmare a votului său, acordat Guvernului condus de Ion Sturza, a fost posibilă învestirea unui nou Executiv şi depăşirea crizei.

3). Vladimir Voronin

La finele anului 2000, Republica Moldova a fost cuprinsă de o criză politică de proporţii din cauza incapacităţii Parlamentului de a alege noul Preşedinte al ţării. În rezultat, a fost dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri parlamentare anticipate pe data de 25 februarie 2001. Acel scrutin a fost cîştigat de Partidul Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, care, după aceasta, a condus ţara timp de peste opt ani.

4). Marian Lupu

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, au izbucnit proteste violente, care s-au soldat cu vandalizarea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului. A urmat apoi maltratarea a sute de tineri în comisariatele de poliţie. Criza politică a fost aprofundată şi de incapacitatea Parlamentului de a alege noul Preşedinte. În plină criză, unul din activiştii de bază ai PCRM, Marian Lupu a părăsit partidul şi a preluat conducerea PDM. Aceasta a făcut posibilă schimbarea comuniştilor la guvernare de către partidele democratice, iar Marian Lupu ulterior a devenit Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al R. Moldova.

5). Mihai Ghimpu

Aceleaşi evenimente ce au urmat după alegerile din 5 aprilie 2009 l-au avantajat şi pe Mihai Ghimpu, liderul PL. În rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, el a devenit Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al ţării, funcţii pe care le-a exercitat mai bine de un an.

6). Vlad Filat

Vlad Filat, liderul PLDM, a avut de cîştigat de pe urma a două crize politice consecutive. Nealegerea Preşedintelui în vara lui 2009 a condus la declanşarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, în rezultatul cărora PLDM a venit la guvernare, iar Vlad Filat a devenit Prim-ministru, iar nealegerea Preşedintelui în toamna-iarna lui 2009, a condus la declanşarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 în rezultatul cărora PLDM practic şi-a dublat rezultatul, iar Vlad Filat a obţinut al doilea mandat de Prim-ministru.

7). Nicolae Timofti

Din 2009 pînă la începutul anului 2012 Republica Moldova a fost fără Preşedinte. În această perioadă s-au întreprins mai multe tentative de alegere a şefului statului, din această cauză fiind organizate de două ori şi alegeri parlamentare anticipate. Criza a putut fi depăşită prin alegerea judecătorului Nicolae Timofti în funcţia de Preşedinte al ţării, acesta fiind un compromis la care au mers politicienii din mai multe partide doar pentru a evita noi alegeri parlamentare anticipate.

8). Iurie Leancă

Pe data de 5 martie 2013 a căzut Guvernul Filat-II. Tentativele de crearea a unei noi majorităţi eşuau rînd pe rînd, la fel ca şi negocierile privind învestirea unui nou Guvern. RM se îndrepta spre anticipate, însă, în ultimul moment impasul politic a putut fi depăşit prin învestirea în funcţie a Guvernului Leancă pe data de 31 mai.

9). Igor Corman

Aceleaşi evenimente l-au adus în funcţia de Preşedinte al Parlamentului pe Igor Corman. El a fost avantajat, la fel ca şi Iurie Leancă, de înţelegerea principalelor partide din noua coaliţie de guvernare (PLDM şi PD) de a nu aduce liderii de partid în primele funcţii în stat.

10). Valeriu Streleţ

Demisia Guvernului Gaburici, pe data de 12 iunie 2015, a provocat o criză politică de proporţii, care a fost accentuată şi de alegerile locale generale din acea perioadă, dar şi de negocierile postelectorale privind crearea puterii în teritorii. Criza a putut fi depăşită în penultima zi a sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului, cînd, prin  votul deputaţilor liberal-democraţi, democraţi şi liberali, a fost învestit în funcţie Guvernul Streleţ.

http://tribuna.md/2015/12/06/top-10-politicieni-care-au-beneficiat-de-pe-urma-crizelor-politice/

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *