Iurie Topală: Am găsit la CFM o gaură de 600 mln lei!

Cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la preluarea mandatului, directorul general al Întreprinderii Calea Ferată, Iurie Topală, a oferit un interviu pentru Deschide.MD.

Între aspectele discutate: problemele cu care s-a confruntat în primele momente, la CFM; ce-a reuşit între timp; achitarea datoriilor salariale; perspectiva disponibilizărilor în cadrul instituţiei; concluziile recentului audit.


— Ce aţi reuşit în cele 100 de zile de mandat, domnule Topală?

Dacă ne-am întoarce înapoi la ziua în care am devenit șef al acestei întreprinderi – atât importante pentru Republica Moldova, una strategică, una care are o istorie întreagă în spate –, sincer vă spun că o săptămână nici n-am mâncat, nici n-am dormit… Colegii pot să confirme. Am cerut actele, din toate secțiile, și am stat nopți întregi pentru a le citi și a înțelege dacă poate fi repusă pe roate această instituție sau nu. Asta în condițiile în care cheltuielile erau în jur de 120-130 de milioane de lei, lunar, iar încasările nu depășeau 80 de milioane.

După ce am studiat în detalii situația, am ajuns la concluzia că da, se poate face ceva. Evident, pentru o întreprindere atât de mare este nevoie de timp, dar îmbucurător era că lucrurile, totuși, puteau fi readuse la normal. O barieră pe care am depășit-o cu greu a fost și mentalitatea oamenilor din subordine. La orice întrebare, îmi răspundeau că „aici, a fost așa tot timpul”. Or, ei erau deprinși cu timpurile când pe Căile Ferate din Moldova erau transportate anual 160 de milioane de tone de marfă și erau 15 mii de angajați, iar anul acesta abia de vom ajunge la 4 milioane – cu cei 11 mii de angajați pe care îi avem!

O altă problemă, mare, era lipsa unei metodologii de calcul a tarifelor, iar prețurile la diferite servicii se puneau conform aproximărilor cuiva. Am spus că aşa nu merge şi am cerut elaborarea unei metodologii veritabile. Am constatat, atunci, că în toată întreprinderea erau doi oameni care calculau tarifele. Cum puteam să-i cred? Am spus că voi fi nevoit să semnez contracte cu specialiști din alte state, care să vină să ne învețe. Din cauza acestei politici tarifare, noi am pierdut 70% din transportul de mărfuri, agenții economici trecând la transportul auto.

Tot atunci când am venit, am găsit oamenii pe linie, la propriu. Erau în grevă pentru că nu li se achitau salariile de patru luni. Am mers pe la toate cele 52 de filiale și am vorbit cu toți angajații. Vreau să vă spun că angajații de la CFM sunt oamenii cu tradiții, cu valori, sunt foarte înțelepți. Dacă nu-i minţi, sunt foarte ascultători și nu merg împotriva conducerii. Important este să nu-i dezamăgești. Eu le-am promis, în primul rând, că le voi achita salariile și asta am făcut. Clar că mai avem datorii, dar, în câteva luni, le vom lichida sută la sută.

O realizare este faptul că, într-un termen record, am certificat trenurile renovate și am reușit să le repunem pe linie. Asta după ce au stat blocate în depouri din cauza unor defecțiuni artificiale. Zic „artificiale”, pentru că trenurile renovate aveau motoare şi generatoare noi, însă au fost exploatate incorect. De exemplu, atunci când s-au aprins garniturile, cutia neagră arată „opriți, pentru că nu aveți ulei”, dar mecanicii au ignorant aceste semnale până când motorul s-a supra-înfierbântat și s-a aprins.

— Pe site-ul CFM găsim un astfel de anunt: vă aducem la cunoștință că, începând cu 08.10.2015, ora 00:00, din motive tehnice, vânzarea biletelor online va fi temporar sistată. De ce și cât timp va mai fi blocat acest serviciu?

— Acest serviciu, până la venirea mea, a fost dat unei firme private, deși Codul Feroviar prevede foarte clar că întreprinderea nu are dreptul să încredințeze vânzarea biletelor altcuiva. Acest serviciu a fost dat unei companii fondate cu câteva zile înainte de semnarea contractului, iar contractul propriu-zis parcă nici nu l-ar fi semnat cineva de Cala Ferată. Zic asta, pentru că toate drepturile era cedate acestei companii și niciun drept nu-i revenea întreprinderii noastre. În plus, există o mulțime de întrebări elementare, la care nu găseai răspuns în contract. Cu atât mai mult, cu cât noi avem deja un soft pentru vânzarea biletelor, doar că trebuia puțin modificat. Acum depunem toate eforturile ca să relansăm acest serviciu, sper eu, până la Anul Nou, doar că va fi realizat de întreprinderea noastră. În prezent, negociem dobânda cu o instituție bancară, pentru că serviciile online se fac în baza unor contracte cu niște bănci. Ei ne cer nouă 3%, în altă parte am găsit cu 2%, în timp firma prestatoare ne lua 10%!

— Despre ce companie vorbiți? În baza căror criterii a fost semnat contractul în cauză?

– Nici nu vreau să comentez. Sunt șmecheri care au vrut să facă ceva ce, în condiții legale, nu puteau face. De asta ar trebui să se ocupe alte organe. De-ați ști câte firme din astea aveau încheiate contracte pentru prestarea diferitor servicii! Eu, la început, nu știam și nici jumătate din aparatul central al întreprinderii nu știa, iar cei care știau, tăceau…

– Ieri ați anunțat lansarea a două locomotive pentru renovarea cărora s-au cheltuit 10 milioane de lei. Aparent, este o sumă foarte mare. Putem afla ce lucrări s-au efectuat, de fapt?

— A fost schimbat 75% din subansambluri. După anul nou vom mai scoate încă patru. Eu cred că, dacă renovăm 15 locomotive, vom face față întregului volum de marfă care circulă astăzi pe calea ferată.

— Pe 20 octombrie ați avut o întrevedere cu guvernatorul regiunii Odessa, Mihail Saakașvili, în cadrul căreia ați discutat despre posibilitatea lansării unui nou tren pe cursa Chișinău-Odessa. La ce etapa se află aceasta idee?

— De fapt, este vorba despre înlocuirea trenului de pe această cursă cu o garnitură dintre cele renovate. Pentru asta avem nevoie de acordul Ucrainei.

— Dar în ceea ce priveşte restabilirea și construirea unei porțiuni de cale ferată între stația Berezino (Odesa) și stația Basarabeasca (Republica Moldova), convenită la aceeași întrevedere?

– Acesta a fost principalul subiect al întrevederii. La ora actuală, în partea de est a țării, pătrundem pe la Cuciurgan, dar agenții economici – care merg de la Odesa spre Reni – și-ar dori o cale mai scurtă, fiindcă taxele se achită în tonă/km. Ieri am reabordat subiectul cu consilierul domnului Saakașvili. Noi avem de reabilitat, pe teritoriul RM, 2,5 km de cale, ceea ce ne-ar costa circa un milion de dolari, iar ei –circa 22 de kilometri, ceea ce îi costă cca. 10 milioane de dolari. Noi putem reabilita porțiunea noastră într-o lună, aproximativ, iar ei au un termen limită până în iulie, 2016. Aici sunt incluse și lucrările de terasament, de iluminare, de semnalizare etc.

— Cursa Chișinău- Iași prezintă interes pentru călători? Cam ce flux de călători aveți zilnic pe aceasta cursă?

— Vorbind în linii generale, transportul de pasageri aduce foarte mari pierderi Căilor Ferate din Moldova. În 2014, am fost în minus cu 188 de milioane de lei pentru transportul de pasageri. Toate garniturile, în orice direcție ar merge, generează doar pierderi. Totuși, în 2015 pierderile sunt mai mici: vor însuma circa 120 de milioane. Cât despre cursa Chișinău-Iași, este una dintre cele mai bune. De vineri până luni, avem un flux de pasageri care acoperă în proporție 80-100%, coeficientul de îmbarcare. Marți și miercuri acest coeficient este mai mic și ne gândeam să le scoatem, dar, pe de altă parte, vine iarna și numărul de pasageri ar putea crește.

— Cum stau lucrurile în cazul celorlalte curse, de când au fost repuse în circulație garniturile renovate?

— Numărul de călători a crescut. Preţurile pentru călătoriile în garniturile renovate erau vechi, calculate conform unor aproximări. Ele erau puse pe cele trei categorii de confort. Vazând că în clasele a III-a și a II-a erau tot timpul mai puțini pasageri decât în clasa I-a, am scăzut prețul biletelor, de la clasa I la clasa a II-a, și de la clasa a II-a la clasa a III-a, ca de noile preţuri, mai accesibile, să poată beneficia cât mai multă lume. Și vreau să vă spun că a fost un succes, iar numărul de pasageri, practic, s-a dublat.

La transportul de marfă, cam tot așa. Vine agentul economic și zice: „Dvs. îmi puteți oferi prețuri ca la serviciile de transport auto, ca eu să îmi transport marfa cu trenul?”. Îi chem pe ai mei și îi întreb, la care ei îmi zic că în niciun caz nu-i posibil și că eu vreau să duc întreprinderea la faliment. Atunci eu le explic: dacă lucrăm sau dacă stăm, cam 65% dintre cheltuieli sunt constante și ele oricum se duc pentru leafă, întreținerea clădirilor, energie și altele. Și, în acest caz, nu-i mai bine să lucrăm? Bine, nu avem venit, dar, cel puțin, nu generam pierderi pe loc gol. Le-am dat o foaie și un pix și le-am spus: ori îmi veniți cu tarife acceptabile pentru transportatorii de mărfuri, ori vă eliberați din funcție. În câteva ore mi-au spus: aveți dreptate, putem oferi astfel de tarife…

— Ministrul Iurie Chirinciuc îmi spunea, cu ceva timp în urmă, că a fost comandat un audit la CFM. Dacă e gata, la ce concluzii a ajuns?

— Da, e finalizat. Concluzia este că am preluat Întreprinderea Calea Ferată cu o datorie de circa 600 de milioane de lei. Cele mai multe și mai mari sume au fost „spălate” la achiziții. Practic, la toate achizițiile prețurile erau cu mult mai mici decât cele reale. De exemplu, când am venit, am început să cumpăr motorina cu 90$ mai puțin per tonă, asta înseamnă cam 130 de mii de dolari pe lună. Ca să explic în alte cifre, atunci când am fost numit în funcţie, cheltuielile lunare, în acest sens, erau de circa 125 de milioane de lei lunar, iar acum sunt de circa 90 de milioane.

— S-a discutat foarte mult despre disponibilizări masive la CFM, inclusiv domnul ministru a vorbit despre asta. Mai este actual subiectul?

— Aici am să fac o paralelă cu Calea Ferată a Lituaniei, care este ca mărime exact ca a noastră. Ei au 4500 de angajați, iar a noastră, 11800, astăzi fiind 10000 mii de oameni, deşi, în mod normal, ar trebui să fie maximum 7500. Dar asta nu e posibil până nu modernizăm Calea Ferată. O șină are 1,3 tone: ca s-o schimbi, în condiţiile în care dispui de tehnica necesară, e nevoie de 2 oameni; în lipsa acestor condiţii, noi mobilizăm în acest scop tocmai16 oameni! În alte cifre vorbind, un kilometru de cale ferată este întreținut, la noi, de 4 oameni, la ei – 4 oameni întrețin 12 km de cale ferată!

Cu salariile cum staţi? 

— Mai avem încă restanțe. Până acum am reușit să acoperim restanțele pentru o lună şi jumătate. Când am venit, restanțele erau de aproape 4 luni. Am stabilit, de comun acord cu sindicatele, un grafic  şi îl respectăm cu stricteţe. Mi-aș fi dorit ca până la Anul Nous să închidem toate datoriile salariale, dar, din cauza că această perioadă coincide cu sezonul rece, când toate cheltuielile cresc, vom reuși să scăpăm de povara respectivă abia la începutul primăverii.

— O întrebare care e la modă în Parlamentul RM: ce salariu aveți?…

— În primul rând, vreau să vă spun că, de când sunt aici, am primit un singur salariu și e normal așa. Eu mi-am dorit ca toți șefii de la întreprindere să-și primească salariile abia după ce primesc muncitorii. Îl al doilea rând, la cea mai mare și mai strategică întreprindere din țară, directorul are salariul cel mai mic. Colegii mei din alte țări, chiar și din Ucraina, la fiecare mie de angajați, încasează câte o mie de dolari, iar eu, la 10 mii de angajați , nu am nici măcar o mie de dolari.

— Ce oferte şi promoţii ne pregăteşte CFM de sărbători?

— Dacă v-aș spune n-ar mai fi surprize… Eu nu le spun nici angajaţilor. Chiar și atunci când merg la Basarabeasca, îi spun, seara, șoferului că mergem… la Bălți! Planuri avem multe și mari, și toate sunt doar spre binele întreprinderii.

http://deschide.md/ro/news/politic/22290/Topal%C4%83-Am-g%C4%83sit-la-CFM-o-gaur%C4%83-de-600-mln-lei-%C3%8Encerc%C4%83m-s-o-acoperim.htm